Industria Prelucrarii Lemnului

Extras din referat Cum descarc?

De lemn si prelucrarea acestuia se leaga mare parte din traditiile
si ocupatiile economice ale Romaniei. Astazi, un sfert din suprafata tarii
e impadurita, dar procentul era de 3 ori mai mare in timpurile
stravechi, astfel incat putem spune ca un timp indelungat istoria
noastra s-a scris in mijlocul sau in preajma padurii.
Lemnul, bustean sau prelucrat sumar, a fost un articol de export
important timp de secole. Afirmatia este valabila cu atat mai mult cu
cat si astazi ,,lemnul pentru incalzire", am vazut, face parte din lista
produselor competitive. Intentificarea activitatii are loc si in acest sector
pe la mijlocul secolului trecut, odata cu inviorarea activitatii economice
generale. Exportul era doar o destinatie. Importante incepeau sa devina
acum si cererile de pe piata interna - pentru constructii de locuinte sau
poduri, pentru fabricarea hartiei si celulozei. Fusesera introduse cateva
specii straine - plopul canadian, stejarul rosu, bradul Douglas - rapid
crescatoare, care mai atenuau din ritmul rapid al defrisarilor si
extinderii terenurilor agricole pe seama padurii incepute mai ales in
aceasta perioada.
Prelucrarea lemnului nu a fost avansata pana la al doilea razboi
mondial. O puzderie de centre mici, asezate mai ales in nordul, centrul
si vestul tarii, taiau si pregateau in special lemn pentru constructii, de
ratinoase (brad, molid, pin), care detinea 90% din valoarea interbelica a
productiei in aceasta ramura. Lemnul pentru mobila, de foioase (fag,
stejar, mesteacan, plop), chiar daca este considerat mai putin pretios,
necesita o procesare suplimentara pentru a-l face bun de vanzare, fiind
mai putin folosit. Totusi s-au format inca de pe atunci cateva centre
care, beneficiind de materii prime importante si resurse umane mai
calificate reuseau sa adauge mai multa valoare in productie. Fabricarea
mobilei era mai cunoscuta in Transilvania, la Brasov, Cluj, Sibiu, Tg.
Mures, in partea de vest a tarii, la Arad, Oradea, Satu Mare si Timisoara
si in nord, la Sighetu Marmatiei si in orasele Bucovinei, Cernauti,
Radauti, Suceava si Vatra Dornei.
Regatul, cum mai erau cunoscute partile de sud, sud-est si est,
nu exela nici in ceea ce priveste numarul fabricutelor, nici
performantelor obtinute. Principalele centre din zona - Bucuresti,
Falticeni, Iasi, Piatra Neamt si Ploiesti - realizau o productie la jumatate
din valoarea celei din Transilvania, chiar daca dotarile cu capital erau
egale. Probabil indemanarea muncitorilor explica aceasta diferenta,
deoarece mecanizarea, ca tehnica generalizata de lucru, se introduce in
toate regiunile in perioada postbelica.
Productia de placaje si furnire era nesemnificativa in acel timp,
desi intrarea lor in fabricatie a avut loc inaintea primului razboi
mondial. Ca urmare, industria lemnului nu putea primi sprijinul
necesar nici din aceasta directie.
Dupa al doilea razboi mondial, au avut loc numeroase
transformari in bine, care au ajutat la diversificarea nomenclatorului de
productie si export. Potentialul era intr-adevar important: in ciuda
exporturilor silite (deposedari) prin Suvromlemn-uri - societati
economice ,,in cooperare" cu Rusia - , exploatarilor nerationale din
trecut si pierderii Bucovinei de Nord, catre sfarsitul anilor '60 se ajunge
din nou la un raport corect intre taieri si plantari/regenerari. O dovada
a interesului acordat ramurii este partea mare a investitiilor dirijate
aici, comparabile cu cele din metalurgie si de doua ori mai mari decat
pentru textile, desi prin politica economica accentul era pus indeosebi
pe dezvoltarea industriilor grele.
Atentia statului catre problemele silvice s-a facut simtita sub
toate aspectele. S-au infiintat, s-au reorganizat institute de cercetari si
statiuni experimentale forestiere, care se ocupau de probleme tehnice
(impaduriri, exploatari), biologice (calitatea semintelor, selectia
speciilor), si ecologice (erodarea solului, protejarea zonelor cu amenajari
hidro). Multe drumuri forestiere au aparut ceea ce a permis infiintarea
nu numai a noi centre de lucru, dar si a unor noi atractii turistice. Prin
mecanizarea crescanda, s-a da tposibilitatea extinderii prelucrarii
foioaselor pana la un nivel al productiei dintre cele mai mari in lume. In
acelasi timp, s-au facut simtite eforturile de a economisi lemnul de
ratinoase.


Fisiere in arhiva (1):

  • Industria Prelucrarii Lemnului.pdf

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.
* Prețul este fără TVA.


Hopa sus!