Evoluția Vânzărilor de Produse Electronice ale Magaziunului Flanco din Brașov în Perioada Septembrie 2008 - August 2009

Introducere

Având în vedere continua diversificare şi schimbare a produselor electronice ce îşi fac apariţia pe piaţă, a apărut nevoia de a şti ce factori şi în ce măsură influenţează vânzarea produselor.

Motivaţia alegerii magazinului Flanco a fost aceea de a putea culege datele uşor, magazinul Flanco fiind situat într-o zona accesibilă, iar datele privind vânzările, cifra de afaceri, numărul de angajaţi, etc. fiind găsite pe site-ul Registrului Comerţului.

Voi folosi metode şi modele econometrice simpliste ca de exepmlu metoda celor mai mici pătrate, testul Student sau testul Fischer pentru calcularea indicatorilor şi varianţelor necesare evidenţierii evoluţiei vânzărilor magazinului Flanco din perioada 2008 – 2009.

Datele deţinute despre vânzări şi preţuri nu vor apărea numeric şi detaliate în proiect. Calculele, de asemenea nu vor intra în componenţa lucrării, ele vor fi făcute separat într-un document excel, iar în lucrare vor fi trecute doar rezultatele şi explicaţiile în cuvinte.

Ca sprijin pentru această lucrare voi alege ca bibliografie cursurile şi seminariile ţinute de Domnul Profesor Duguleana Constantin în cadrul orelor desfăşurate la Facultatea de Ştiinţe Economice a Universitaţii Transilvania din Braşov.

În acestă lucrare nu vor apărea noţiuni teoretice, totul va fi explicat şi definit pe subiectul studiat; inclusiv formulele folosite vor fi formulate într-un model particular în funcţie de indicatorii folositi.

1. Modelul econometric

Regresia ne arată modul în care o variabilă este dependentă de altă variabilă.

Metoda regresiei simple presupune explicarea unei variabile rezultative pe baza unei variabile factoriale, utilizând un model care poartă denumirea de funcţie de regresie.

Într-un astfel de model este folosită noţiunea de cauzalitate, adică schimbările în variabila independentă determină schimbări în variabila dependentă.

Aceste variaţii neexplicate în model, cauzate de variabile neincluse, formează eroarea aleatoare sau reziduală.

Formula particularizată modelului este:

= + +

unde:

- încasările din vânzarea de electronice pentru luna t;

- numărul de clienţi pentru luna t;

; - parametrii modelului;

- eroare de specificare.

Astfel, prin programul informatic Excel am obţinut următoarele rezultate:

(•) = t Student

Folosind metoda celor mai mici pătrate obţinem estimatorii modelului (496.35 respectiv 1,34) şi putem realiza modelul de regresie simplă.

Testul Durbin-Watson a fost aplicat pentru a se determina existenţa autocorelaţiei erorilor de ordin 1. Calculând marimea Durbin-Watson am obţinut valoarea 1,86, valoare ce se situeaza intre [1.33; 2.66] din tabela DW corespunzatoare numărului de observări şi numărului de grade de libertate. De aici rezultă că autocorelaţia erorilor nu este corelată şi prin urmare se va continua analiza.

Calculându-se coeficientul de corelaţie liniară care este în valoare de 0.96 se deduce că între cele două variabile studiate există o legatură directă de intensitate puternică.