Comerțul internațional actual

INTRODUCERE

Revoluţiile, prin însăşi natura lor, creează oportunităţi noi, provocări şi riscuri pentru toţi cei implicaţi în sfera lor de propagare. În prezent, omenirea se află în mijlocul unei revoluţii tehnologice propulsată de procesele de natură digitală.

În contextul acestor evoluţii, prezenta lucrare îşi propune să investigheze, să evalueze şi să explice modificările importante înregistrate în planul comerţului internaţional. Studiul porneşte de la un aspect fundamental al situaţiei actuale din economia mondială, şi anume rolul determinant al noii economii pentru dezvoltarea fluxurilor comerciale şi investiţionale internaţionale. De asemenea, sunt identificaţi noii actori economici ai comerţului internaţionali, o atenţie deosebită fiind acordată divizării digitale şi integrării pieţelor.

Tarile din Europa Centrala si de Est au inregistrat cele mai bune performante in activitatea de comert international din ultimul deceniu. In 10 ani, acestea au reusit sa-si dubleze cota de piata, la 4% din totalul importurilor la nivel global.

In mod similar, au inregistrat o crestere remarcabila a cotei de piata in totalul importurilor la nivelul tarilor EU-15. Astazi, aportul tarilor ECE la totalul importurilor din EU-15 este de 8%, remarcandu-se ca o ramura importanta de productie pe intregul continent european.

Aceasta performanta vine in contextul schimbarilor structurale profunde, potrivit concluziilor analizei sectoriale a pietelor din ECE, realizata de New Europe Research Network a UniCredit Group. In ultimii ani, tarile din ECE au trecut prin transformari in ceea ce priveste structura specializarilor si a productiei internationale, pornind de la sectoare traditionale catre sectoare ale tehnologiei medii si de varf. Intre 1995-2005, tarile din ECE au castigat avantaje comparative noi in sectoarele de productie care presupun expertiza tehnologica precum echipamentele de transport (ex. piese de schimb, nave, locomotive), dar si echipament electric si optic (motoare electrice, echipament radio/TV, instrumente medicale si optice, calculatoare etc)

Aceste sectoare au crescut, de asemenea, la nivel intern, aportul lor in totalul productiei sporind de la 13% in 1995 la 23% in 2005. Astfel de niveluri de crestere au fost inregistrate mai ales in Europa Centrala. Pe de alta parte, sectoare traditionale precum cel alimentar, de textile si pielarie pierd teren ca urmare a competitiei sporite dinspre pietele in dezvoltare, unde nivelul preturilor de productie este mai scazut.

Investitiile straine au jucat un rol important in definirea acestor schimbari structurale, sporind avantajele competitive ale ECE. "Sectoarele cu cele mai puternice investitii straine directe sunt totodata cele care au cele mai importante cote de piata la nivel global. Pe masura ce regiunea ECE continua sa atraga un nivel ridicat de investitii straine directe, a crescut si gradul de inovatie in sectoarele producatoare respective”, a declarat Johann Strobl, Chief Financial Officer al Bank Austria Creditanstalt si al CEE Division in cadrul UniCredit Group.

PROBLEME DE GEOGRAFIE ALE COMERTULUI INTERNATIONAL

Schimburile comerciale, aparute odata cu excedentul de produse rezultat in urma revolutiei tehnologice a agriculturii neolitice, au avut multa vreme un caracter local, functionind in cadrul unor economii inchise. Doar bunurile de lux (metale si pietre pretioase, tesaturi rare, mirodenii, portelanuri, sarea in unele cazuri) faceau obiectul unor schimburi interregionale. Descoperirile geografice din secolele al XV-lea, al XVI-lea si al XVII-lea, constituirea imperiilor coloniale, aparitia marilor companii comerciale, revolutia industriala, expansiunea sistemelor economice internationale fundamentate pe consum manipulat, toate au fost cauzele internationalizarii schimburilor mercantile.

Cristalizarea si perfectionarea relatiilor in plan vertical de tipul metropola-colonie, aparitia burselor de marfuri si constituirea unui sistem financiar si comercial unic (Banca Mondiala, Fondul Monetar International, Acordul General pentru Tarife si Credite) au condus la o piata mondiala unitara, caracterizata de un sistem comercial multilateral si de separarea clara a doua sectoare: centura industriala, transformatoare, a emisferei nordice si regiunile emisferei sudice, furnizoare de materii prime. 27822zvr76dzv2v

Geografia economica a comertului international studiaza in general doua fenomene cu manifestare spatiala, rezultate in urma decalajelor regionale intre productie si consum : aparitia si functionarea organizarilor de export/import si fluxurile comerciale mondiale.

Organizarile teritoriale de export si import

In cadrul formelor de organizare a spatiului geografic de catre activitatile de import/export, se pot deosebi doua tipuri principale : organizari infrastructurale si organizari suprastructurale.