Comert Traditional vs Comert Electronic in Societatea Bazata pe Cunoastere

Extras din referat Cum descarc?

Introducere
Am ales sa abordam aceasta tema deoarce ne priveste direct din doua perspective, pe de-o parte punct de vedere al consumatorului,cu totii frecventam hipermarketurile, mallurile si magazinele de toate felurile,si totodata luam parte la implicatiile Internetului in desfasurarea activitatii de comert, datorita faptului ca Internetul face parte din viata noastra de zi cu zi si suntem consumatori ale serviciilor si produselor vandute electronic; iar pe cealalta parte din punct al viitorilor comercianti , cariera pentru care ne pregatim frecventand cursurile Facultatii de Comert.
Internetul reprezinta noi oportunitati pentru firmele traditionale, inclusiv prin diversificarea serviciilor oferite si promovarea de servicii noi, personalizate si atractive, pe care tehnologiile informationale si de comunicatii le fac posibile. In acest context, impactul Internet-ului care a permis dezvoltarea unei noi forme de comert - comertul prin Internet (componenta a comertului electronic), asupra comertului traditional global este puternic. Comertul electronic stimuleaza concurenta si competitivitatea, prin dezvoltarea de noi produse si piete, prin aparitia de noi actori pe pietele traditionale si de noi tipuri de relatii intre furnizori si consumatori. Dar, fara indoiala ca dezvoltarea comertului electronic nu va conduce la reducerea importantei comertului traditional atata timp cat, pe de o parte, infrastructurile pe care se bazeaza comertul electronic vor fi inca influentate de o serie de bariere comerciale si depind de investitii, iar pe de alta parte, vor exista indivizi care doresc un contact fizic cu produsul pe care il achizitioneaza. Cert este ca, dezvoltarea comertului traditional este impulsionata si de aceasta forma moderna de comert, care este comertul prin Internet.
Evolutia comertului traditional de-a lungul timpului.
Prezenta comertului s-a facut necesara inca din momentul in care oamenii au inceput sa comunice intre ei. Daca, la inceput, primii oameni se multumeau cu putine lucruri si se straduiau sa-si produca tot ceea ce le era necesar, cu timpul, pe masura dezvoltarii civilizatiei, nevoile au crescut si nu au mai putut fi satisfacute decat prin schimb, creandu-se adevarate curente si cautari reciproce. Curentele respective au cunoscut o dezvoltare continua, ajungand ca in final sa fie solutionate prin comert, produsele excedentare dintr-o familie, colectivitate sau regiune avand nevoie de un intreprinzator care sa le caute debusee intr-o alta zona sau colectivitate, unde ele erau deficitare. 
Formele schimbului.
In perioada de descompunere ca comunei primitive si de aparitie a oranduirii scalagiste, schimbul se facea in natura si purta numele de troc sau trampa(adica schimb nemijlocit de marfa contra marfa).
Trocul a luat nastere pe baza primei diviziuni sociale a muncii, adica separarea triburilor de pastori de cele de agricultori. In perioada in care nu aparuse inca productia de marfuri si numai o parte neinsemnata din productie se transforma in marfuri, trocul a imbracat mai multe forme, si anume: schimbul de daruri si ospatul; comertul de brigandaj si pirateria; comertul mut.
Schimbul de daruri si ospatul se realizau in felul urmator: comunitatea sau tribul trimitea oaspeti intr-o alta comunitate sau trib cu diferite produse pe care le duceau ca dar. Dupa inmanarea darurilor, insotita de un ceremonial solemn si de petreceri, oaspetilor li se inmanau alte daruri in schimb. Repetarea frecventa a acestei forme de schimb, bazata pe diviziunea sociala a muncii, a permis celor care participau la ospaturi sa se specializeze treptat in comert si sa se transforme, cu timpul, in negustori, desi ei au pastrat inca mult timp denumirea de "oaspeti".
O alta forma a trocului a constituit-o comertul de brigandaj si pirateria. Comertul facut sub forma schimbului de daruri a creat posibilitatea sa se stabileasca legaturi economice intre diferitele comunitati, sa se faca un anumit schimb de experienta, in domeniul productiei, un anumit schimb de cunostiinte etc. Si, in acelasi timp, a dat nastere dorintei de acaparare a bogatiei altuia. Familiie care incepusera sa se imbogateasca, in dorinta de a se imbogati si mai mult, foloseau cetele lor de briganzi pentru atacarea localitatilor populate, lipsite de aparare, si jefuiau pe locuitori. Prada luata o vindeau, primind in schimbul ei alte produse. Tucidide descrie comertul de brigandaj in felul urmator: " In antichitate, elenii si barbarii care locuiau pe continent in apropiere de mare, ca si toti locuitorii insulelor, au trecut la piraterie de pe timpul cand au inceput sa ia mai des contact intre ei pe mare. In fruntea lor se ridicau persoanele cele mai puternice, care sprijineau pirateria din dorinta personala de castig, precum si pentru a intretine pe cei slabi. Atacand orasele nefortificate...ei le jefuiau". Tucidide arata mai departe ca: "pe atunci aceasta ocupatie nu era considerata rusinoasa, ci mai curand aducea chiar o anumita glorie". 
In comertul de barigandaj, produsele se insuseau fortat (prin jaf)fara nici un fel de echivalent. Echivalentul se putea obtine numai raspunzand tot prin brigandaj. Intrucat cei care se ocupau cu actiunile de brigandaj erau destul de multi si populatia li se opunea folosind masuri represive impotriva cetelor de briganzi, avea loc un jaf reciproc si, prin jefuirea prazii, produsele treceau din mana in mana, dintr-un loc in altul, desfasurandu-se in felul acesta un proces specific de circulatie a produselor muncii intre oameni si comunitati.
O forma mai dezvoltata a trocului, opusa comertului de brigandaj si piraterie, a fost comertului mut.
Herodot descrie aceasta forma de comert astfel: 
"In Libia, de cealalta parte a Coloanelor lui Hercule, exista o tara si un popor; venind aici pentru a face comert, cartaginezii isi descarca marfurile din corabii, le asaza unele langa altele pe tarmul marii, apoi se inapoiaza pe vasele lor si fac fum. Observand fumul, indigenii se apropie pe tarm, lasa aur pentru aceste marfuri si se retrag. Cartaginezii coboara pe uscat si cerceteaza daca s-a lasat aur suficient pentru marfuri; daca gasesc ca este de ajuns, iau aurul si pleaca cu corabiile; daca insa constata ca nu este suficient, se intorc pe corabii si asteapta acolo; indigenii apar din nou si adauga atata aur incat sa-i satisfaca pe cartaginezi. Dupa spusele cartaginezilor, niciodata o parte nu neintreptateste pe cealalta, cartaginezii nu se ating niciodata de aur pana cand valoarea acestuia nu este egala cu valoarea marfurilor; tot astfel si indigenii nu ridica marfurile decat atunci cand aurul este luat de cartaginezi" .
Odata cu separarea orasului de sat, cand a aparut productia de marfuri si a inceput sa se intensifice schimbul regulat de produse s-a simtit nevoia unei marfi care sa serveasca drept mijloc de schimb si pe care oricine sa-si vanda marfa lui si sa poata apoi cumpara ea marfa de care avea nevoie.
Rolul echivalentului general, aparut inca din perioada trocului, l-au jucat diferite marfui. La inceput, la unele popoare, vitele, iar la alte popoare, pieile, blanurile, cerealele, sarea au jucat rolul de echivalent general, rolul de bani. 
Dezvoltandu-se schimbul pe baza celei de-a doua diviziuni sociale a muncii, aceste echivalente generale au devenit prea greoaie pentru schimb. Din multimea diferitelor echivalente generale, metalele au inceput din ce in ce mai mult sa fie intrebuintate ca bani.
Inlocuirea celorlalte echivalente generale, prin banii de metale nobile, se explica printr-o serie de calitati ale acestora, calitati care dau metalului o anumita superioritate in aceasta privinta asupra vitelor sau altor echivalente generale. 
Aparitia banilor a fost un rezultat al inensificarii schimbului de marfuri, care a contribuit la dezvoltarea pe mai departe a acestuia. O data cu aparitia banilor, schimbul direct de marfa contra marfa a cedat locul circulatiei marfurilor, adica schimbul de marfuri prin intermediul banilor. A aparut deci forma baneasca a schimbului.
Prin aparitia banilor, schjimbul s-a descompus in doua acte independente: in vanzare si in cumparare, acte care puteai fi efectuate in timpuri si locuri diferite.
Atunci cand metalele nobile au inceput sa joace rolul de bani, ele au circulat initial sub forma de bare, adica de bucati de metal care trebuiau sa fie verificate calitativ si cantitativ in legatura cu fiecare operatiune de cumparare-vanzare, lucru care nu e era prea usor de facut.
Odata cu dezvoltatea schimbului si indeosebi o data cu separarea negustorilor ca clasa de mijlocitor intre producatori si consumatori, si cu aparatia statului, metalele nobile au inceput sa circule sub forma de moneda batuta de stat sau garantata de stat.
Aparitia banilor de metal a fost rezultatul unui lung proces istoric de dezvoltare a schimbului. La randul lor, banii au impulsionat si mai mult dezvoltarea schimbului de marfuri, schimb care, in perioada de inflorire a sclavagismului, era concentrat in mare masura la orase.
Cele trei forme primitive ale trocului ilustreaza caracterul nedezvoltat al schimbului din perioada de descompunere a comuniei primitive si de nastere a oranduirii sclavagiste.


Fisiere in arhiva (1):

  • Comert Traditional vs Comert Electronic in Societatea Bazata pe Cunoastere.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!