Comert in Domeniul Agroalimentar

Extras din referat Cum descarc?

Sub denumirea de Comert se intelege oferta unor marfuri, in schimbul unor mijloace de plata (bani) sau alte marfuri de schimb.
Pretul acestor marfuri fiind stabilit dupa raportul pe piata dintre "cerere" si "oferta".
Comertul se limiteaza deci pe cumpararea, transportul si vanzarea marfurilor, cu cat societatea unde are loc comertul este mai diferentiat si complex apare necesitatea expertilor in acest schimb de produse.
Comert in sensul strict al cuvantului, exista numai acolo unde al treilea participant (comerciantul) este implicat participa activ si realizeaza un profit prin schimbul de marfuri.
Acest schimb a determinat necesitatea unor intelegeri sau acorduri comerciale, prin care se stabilesc anumite reguli dintre parteneri, fiind acorduri regionale sau mai extinse. In cadrul comertului se mai poate aminti exportul si importul de marfuri, precum si taxele vamale, acestea din urma au o tendenta de disparitie prin procesul de globalizare
Comertul international este un schimb de bunuri si servicii peste granite sau teritorii internationale. In majoritatea tarilor, acesta reprezinta o parte semnificativa din PIB. Desi comertul international a fost prezent peste tot in istorie (vezi Drumul matasii, Drumul chihlimbarului), importanta sa economica, sociala si politica a crescut in ultimele secole. Industrializarea, transportul, globalizarea, corporatiile multinationale si outsourcing-ul au avut un impact major. Comertul international in crestere este de obicei sensul principal al globalizarii.
Comertul international este si o ramura a economiei, care formeaza impreuna cu finantele internationale, ramura mai mare a economiei internationale.
Teoria comertului exterior se imparte in trei teorii: teoria reala (a bunurilor economice), teoria monetara si teoria integrarii economice. Teoria reala a comertului exterior este piesa centrala a principiilor comertului exterior traditional (de aceea in manualele mai vechi de economie este denumita comert exterior absolut). Aceasta se ocupa de piata comertului exterior si de marimile relevante ale acesteia: importul si exportul
Teoria economica a bunurilor se ocupa de cauzele comertului exterior. Aceasta se materializeaza atunci cand:
- bunurile dintr-o tara nu sunt disponibile, (de exemplu Romania importa banane) 
- exista anumite preferinte pentru bunuri din import (Importul de masline din Grecia) 
- tarile dispun de avantaje comparative diferite. 
Adam Smith a presupus ca numai atunci cand exista avantaje comparative absolute, comertul exterior este rentabil. David Ricardo (1772-1825, un economist englez) a aratat insa ca si o tara care beneficiaza de avantaje comparative absolute pentru toate bunurile, poate obtine avantaje din comertul exterior, daca ii exploateaza avantajele comparative.
Chintesenta acestor consideratii este aceea ca specializarea si comertul exterior mareste bunastarea tuturor tarilor. Acest lucru este valabil doar atunci cand pe pietele mondiale se formeaza o relatie de schimb terms of trade, de care amandoua partile profita. Desigur, avantajele obtinute din comertul exterior sunt legate de supozitii care in practica nu se autosatisfac. Astfel, se presupune ca factorii de productie sunt aplicabili in mod flexibil in tarile participante, ca o tara care isi pierde avantajele in domeniul agriculturii, poate sa reutilizeze forta de munca in industrii care dispun de avantaje in comertul exterior. Specializarea poate conduce si la monoculturi, prin care tarile devin dependente de un produs si se pot forma terms of trade care nu mai prezinta avantaje pentru acea tara.
Comertul cu produse agricole
In economiile de piata din lume este in general acceptata ideea ca dezvoltarea si
cresterea economica sunt sustenabile prin promovarea unui comert international liber
pe principiul avantajului competitiv. Acest principiu a stat la baza Acordului Rundei
Uruguay (ARU vezi caseta 2) prin care se prevede reglementarea schimburilor
comerciale cu produse agricole si angajarea multilaterala in cadrul Organizatiei
Mondiale a Comertului (OMC vezi caseta 3) spre un comert din ce in ce mai deschis.
Romania a devenit membru GATT cu statut de tara in curs de dezvoltare in 1974 si sia
pastrat acest statut pana in prezent si in cadrul OMC, fiind unica tara cu un
asemenea statut din cadrul tarilor Central si Est Europene.
In opinia expertilor OECD23 dupa expirarea angajamentelor din cadrul Rundei
Uruguay in 2004, Romania probabil ca isi va schimba acest statutin cadrul OMC
deoarece drumul pe care s-a angajat si anume aderarea la UE, presupune implicit
acest lucru24.
Comertul agricol romanesc in perioada de tranzitie
Romania are un potential agricol semnificativ si un avantaj comparativ al resurselor
tranzitie
Romania are un potential agricol semnificativ si un avantaj comparativ al resurselor
naturale, si a fost un exportator traditional de produse agricole pana in 1990. Analiza
comertului agricol romanesc in perioada 1990-2001 releva o o schimbare
considerabila a pozitiei pe pietele agricole internationale din exportator net de
produse agricole in importator net, cu un deficit de peste 4,6 miliarde USD in ultimii
12 ani. Acest declin s-a produs ca urmare a scaderii productiei agricole pe fundalul
unor reforme structurale a proprietatii agricole si a cresterii cererii interne pentru
produse alimentare diverse si de calitate superioara. Se pot distinge trei etape (vezi
tabelul 25) in comertul agricol in perioada de tranzitie si anume:


Fisiere in arhiva (1):

  • Comert in Domeniul Agroalimentar.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!