Analiza Swot Meli Melo

INTRODUCERE

MELI MELO - PARIS este o cunoscută reţea naţională de magazine cu capital francez, ce comercializează bijuterii fantezie şi accesorii damă. Cu 14 magazine în Bucuresti:

*Auchan Titan - B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 33A

* City Mall - Sos Oltenitei nr. 2

* Calea Mosilor nr. 223

* Centrul Comercial Feeria

* Centrul Comercial Orhideea

* Galeria Comerciala Esplanada (Cora Pantelimon)

* Piata Dorobanti nr. 5

* Piata Romana nr. 29

* Plaza Romania

* Str. George Enescu nr. 25

* Str. D.I.Mendeleev nr. 10

* Unirea Shopping Center

* World Trade Center - B-dul Expozitiei nr. 2 şi 30 în provincie (Cluj, Iaşi, Braşov, Timişoara, Târgu Mureş, Constanţa, Baia-Mare, Ploieşti, Suceava,Râmnicu Vâlcea, Arad, Piteşti,Focşani), brandul MELI-MELO PARIS a devenit în ultimii ani un punct de referinţă şi leader de piaţă în domeniul său.

SCURT ISTORIC AL BIJUTERIILOR

Iniţial, bijuteriile erau confecţionate din materiale naturale, de pildă pietre, scoici, bucăţi de lemn, servind în principal la îmbinarea ţesăturilor. Grecii au sesizat posibilitatea de a transforma aceste obiecte în bijuterii ce pun în valoare frumuseţea purtătorului, începând să folosească în jurul anului 1400 î.e.n. aur şi pietre preţioase la realizarea lor. Astfel că, încă din secolul al III – lea î.e.n. au ajuns să stăpânească meşteşugul creării celor mai frumoase bijuterii cu perle şi smaralde. În Grecia Antică, bijuteriile erau oferite frecvent ca daruri sau transmise din generaţie în generaţie, reprezentând un simbol al puterii şi al statului familiei respective. Mărimea şi strălucirea culorii le determinau valoarea, fiind adesea purtătoarele unor mesaje secrete sau a unor inscripţii magice.

În Renascentism, influenţele religioase şi politice ale timpului se regăsesc în formele şi modelele bijuteriilor realizate de maieştrii artizani. În design, se reflectă de asemenea atenţia acordată lumii clasice, prin reprezentarea unor figuri sau scene mitologice şi, în egală măsură, atenţia acordată medalioanelor portret. În secolele al XVII–lea şi al XVIII–lea, schimbările din modă introduc noi stiluri în bijuterii, astfel că podoabele păstrate de atunci se deosebesc prin accentul pus pe folosirea perlelor, a monturilor cu aur şi în general, a unor pietre preţioase care să pună în valoare frumuseţea diafană a doamnelor şi domnişoarelor.

Secolul al XIX–lea guvernat atât de idealism romantic, cât şi de pragmatism economic, prin schimbările industriale aflate la începuturi, s-a reflectat în modelele de bijuterii purtate. Astfel, dragostea şi prietenia au fost exprimate prin modele florale, iar reacţia la cuceririle lumii industrializate prin folosirea pietrelor preţioase cu tăietură cabochon, prin modele cu forme ondulate şi un design figurativ. În anii 1960, apariţia noilor tehnologii de prelucrare a materialelor de tip acrilic a dus la redefinirea graniţelor bijuteriilor. Ulterior, bijuteriile au început să capete un caracter estetic extrem de pronunţat, având un mesaj bine definit: trebuiau să înfrumuseţeze purtătorul/purtătoarea şi să impresioneze. În Europa medievală, bijuteriile reflectau ierarhia şi statutul social astfel că, nobilii purtau obiecte din aur, ornate cu pietre preţioase, în vreme ce persoanele umile aveau doar obiecte din cositor şi aramă. Pietrele preţioase jucau un rol deosebit de important în decorarea bijuteriilor, iar până în secolul al XIV – lea nu au fost tăiate, ci doar şlefuite, păstrându-şi dimensiunea reală.

Astfel, convenţiile au fost depăşite prin crearea unor bijuterii din plastic, lemn, hârtie şi textile, împingând limitele interacţiunii dintre accesoriu şi purtătoarea acestuia. O nouă pagină din istoria bijuteriilor s-a deschis şi este scrisă de bijuteriile fantezie, care reunesc culturi diferite şi satisfac dorinţa femeilor de unicitate şi exclusivitate.