Analiza comparativă a două arii protejate - Parcul Național Cheile Bicazului-Hăsmaș și Parcul Național Yosemite

Date generale

Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas

Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş prezintă un deosebit interes ştiinţific din punct de vedere geologic, geomorfologic, paleontologic,peisagistic dar şi din punctul de vedere al diversităţii biologice generate de marea varietate a condiţiilor geoclimatice. Cheile Bicazului sunt renumite în România, datorită mărimii lor impresionante. De asemenea, Lacul Roşu, format prin bararea naturală a apelor pârâului Bicaz (anul 1837), oferă privirii un peisaj deosebit de pitoresc.

Localizare

Parcul este localizat în Munţii Hăşmaş (Hăghimaş), situaţi în grupa centrală a Carpaţilor Orientali, grupă montană cunoscută şi sub denumirea de Carpaţii Moldo-Transilvani. Parcul se află în zona central-nord-estică a României, pe raza judeţelor Neamţ şi Harghita.

Aria protejată Cheile Bicazului-Hăşmaş este străbătută de drumul transcarpatic (DN12C) care leagă localitatea Gheorgheni, situată în Depresiunea Giurgeului (drenată de râul Mureş), de Bicaz, oraş amplasat pe râul Bistriţa. Accesul spre Hăşmaşul (Hăghimaşul) Mare se poate face şi de la Bălan, situat la Nord de Sândominic, de pe DN12.

Apele

Reţeaua hidrografică ce intersectează calcarele şi conglomeratele mezozoice străbate adesea aceste formaţiuni prin chei sălbatice.

Râurile sunt alimentate de pânzele de apă din şisturi cristaline conglomerate şi gresii şi de pânza aflată la baza calcarelor şi dolomitelor.

Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş se suprapune peste cursul superior al râului Bicaz, care colectează toate pâraiele ce coboară din munte:Licaş, Suhard, Cupaş, Lapoş, Şugău de pe stânga, respectiv Pârâul Oii, Bicăjelul şi Surducul de pe dreapta.

Lacul Roşu, situat în amonte de Cheile Bicazului, a rezultat prin bararea râului Bicaz în anul 1837 în urma unei deplasări gravitaţionale a unui pachet mare de roci; ca atare, Lacul Roşu intră în categoria lacurilor de baraj natural.

Lacul are o suprafaţă de aproximativ 13 hectare şi o adâncime maximă de 12,5 m.

Flora și vegetația

- 1050 taxoni de plante superioare dintre care numeroase specii de endemisme carpatice : Centaurea carpatica, Dianthus spiculifolius‎

Astrogalus pseudopurpureus Dactylorhiza sambucina

Cypripedium calceolus Orchis militaris

- Forme rare: Juniperus sabina

- Monumente ale naturii : papucul doamnei, floarea de colț, sângele voinicului etc

Papucul doamnei Floarea de colt

Sangele voinicului

Fauna

Fauna parcului este deosebit de bogata in specii rare si periclitate, cat si in alte specii caracteristice zonei montane.

Enumeram cateva specii rare si ocrotite, care sunt verigi importante intr-o retea trofica bogata, ce denota existenta unui ecosistem inca echilibrat: lepidopterele Parnassius apollo, Polygonia alba, amfibieni si reptile ca broasca cu burta galbena (Bombina variegata), broasca mare de lac (Rana ridibunda), tritonul de munte (Triturus alpestris), tritonul carpatic (Triturus montandoni), tritonul cu creasta (Triturus cristatus), salamandra (Salamandra salamandra), broasca raioasa (Bufo bufo), broasca rosie de munte (Rana temporaria), soparla de munte (Lacerta vivipara), vipera comuna (Vipera berus), sarpele de alun (Coronella austriaca), pasari ca fluturasul de stanca (Tichodroma muraria), ciocanitoarea de munte (Picoides tridactylus), presura de munte (Emberiza cia), corbul (Corvus corax), cocosul de munte (Tetrao urogallus), huhurezul mare (Strix uralensis), acvila de munte (Aquila chrysaetos) si mamifere, cerbul carpatin (Cervus elaphus), capra neagra (Rupicapra rupicapra), ursul (Ursus arctos), rasul (Lynx lynx), lupul (Canis lupus).