Analiza comparativă a două arii protejate Cheile Nerei-Darmoor

Introducere

Parcurile nationale si rezervatiile sunt locuri unice,de pamant sau de apa dintr-o tara stabilite de catre guvern pentru a proteja ecosistemul,specii de plante si animale,cascade in lant,formatiuni geologice sau locuri istorice si arheologice.

Parcurile nationale sunt amenajate si pentru recreerea publicului,oferind locuri exceptionale unde vizitatorii pot admira viata salbatica si se pot bucura de imprejurimi.in general aceste locuri protejate sunt in afara zonei de vanatoare,extragerii de gaze naturale,mineritului si a altor activitati de exploatare a resurselor.

1. Date Generale

Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa

Localizare: Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa este situat la limita sud-vestică a ţării, în sudul Munţilor Aninei, în judeţul Caraş - Severin. Cuprinde o zonă carstică pe cursul mijlociu al râului Nera care constituie şi coloana vertebrală a Parcului. Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa are o suprafaţă totală de 36758 ha.

Istorie: Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa s-a constituit în anul 1943, prin Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 965 şi apoi prin H.C.M. 518/1954 a fost declarată Parcul Naţional Beuşniţa. În anul 1973 prin Decizia 556 a Consiliului Popular Judeţean Caraş-Severin arealul rezervaţiei s-a extins şi asupra Cheilor Nerei şi Văii Rele. Prin ordinul 7 din 27 ianuarie 1990 al Departamentului Siliviculturii se constituie Parcul Naţional Semenic – Cheile Nerei – Beuşniţa ce cuprinde, în principal platoul Munţilor Semenic, Cheile Caraşului, Platoul Munţii Aninei, Platoul Liciovacea, Cheile Nerei – Beuşnita, Valea Mare –Ilidia. Din acest complex ce şi-a propus să protejeze ecosistemele naturale de-o frumuseţe şi un interes ştiinţific deosebit face parte şi Rezervaţia Naturală Cheile Nerei - Beuşniţa cu o suprafaţă totală de 3081,3 ha.

Clima: Teritoriul pe care este situat Parcul Naţional este caracterizat printr-un climat temperat-continental de dealuri, cu ierni moderate, veri calde, cu precipitaţii bogate, cu amplitudini termice reduse, cu evidente influenţe mediteranee.Temperatura medie anuală este de 10 ° Celsius, cea mai scazută fiind în luna Ianuarie de - 2 ° Celsius, iar cea mai ridicată în luna Iulie de 20 ° Celsius. Valoarea medie anuală a precipitaţiilor este de 900 mm/mp. Vânturile dominante sunt Austrul din direcţia SV şi Coşava din direcţia NE .

Hidrologie: Coloana vertebrală a rezervaţiei, cea care a străpuns munţii şi a dus la crearea atâtor frumuseţi este, desigur râul Nera cu o lungime de 131 km, izvorăşte din Munţii Semenic, de sub Vârful Piatra Goznei. După ce trece prin zona depresionară a Munţilor Semenic, ai Aninei şi Almăjului, prin Depresiunea Bozoviciului, după ce primeşte numeroşi afluenţi-între care Nergana, Nergăniţa, Lapuşnic, Moceriş, Bania, Coşava, Helisag, Prigor, Iablacina, Rudăria, Şopot, Valea Rea, Bei, Miniş - în zona Cheilor Nera are o suprafaţa bazinală de 225 km². Pe teritoriul parcului se află două lacuri naturale: Lacul Dracului, fenomen carstic unic în ţara noastră, cu o suprafaţă de cca 700 m² şi adâncimea maximă de cca. 12 m şi Ochiul Beiului cu o suprafaţă de 284 m², adâncimea maximă de 3,6 m.

Geomorfologie si Geologie: Bogate şi diverse, ca formaţiuni geologice, forme de relief, vegetale şi de viaţă, spectaculoase, unice, sălbatice ca frumuseţe a peisajului, Cheile Nerei au fost caracterizate de Ştefan Negrea, doctor în speologie astfel: „Cheile Nerei au ceva din sălbăticia Cheilor Caraşului, grandoarea Cheilor Bicazului şi gingăşia Cheilor Turzii”.

Nu întâmplător, deci, sectoarele de Chei ale râului Nera şi ale pârâului Bei, Masivul Pleşiva, cu abrupturile sale calcaroase, Valea Beuşniţei, cu patul albiei compus din marmite şi depuneri de carbonat de calciu, cascadele Beuşnitei, Izbucul Iordanului, lacurile carstice unicat din ţară ( Ochiul Beiului şi Lacul Dracului) cu numeroase carsii, peşteri şi avene, sunt ocrotite de lege şi trebuie să fie ocrotite şi de noi toţi.

Flora: Bogăţia floristică a zonei este impresionantă, aici întâlnindu-se numeroase specii balcanice, mediteraneene şi submediteraneene (liliac, scumpie, mojdrea, carpiniţa). Vegetaţia este foarte bogată în specii de arbori, arbuşti, plante ierbacee, unele fiind terţiare sau postglaciare.

Fauna: Printre animalele întâlnite în acest areal amintim: ursul, cerbul carpatin, căprioara, mistreţul, vidra, bursucul, jderul de stâncă, jderul de copac. Deşi, în general nu se fac populări, Filiala Silvică Reşiţa intenţionează colonizarea cu capra neagră (pentru că existau toate condiţiile aferente) şi castor (breb sau biber), care a existat aici şi a dispărut. În Rezervaţia Cheile Nerei exista Pastrăvăria Bei cu 16 bazine productive şi o capacitate de cinci tone.