Ulei de negrilică

Extras din referat Cum descarc?

Pentru a supravietui, a se dezvolta si reproduce, organismele vii desfasoara cu mediul inconjurator un permanent schimb de substante nutritive. Procesul de hranire este diferit in cazul organismelor animale comparativ cu cele vegetale. Prin urmare, plantele se hranesc prin fotosinteza, preluand substantele anorganice din sol (apa, substante minerale) si transformandu-le, cu ajutorul dioxidului de carbon (CO2) si a radiatiilor solare, in compusi chimici vitali pentru planta. Aceste biomolecule, reprezentate de glucide (sursa importanta de carbon necesar structurii celorlalte componente), aminoacizi, lipide, acizi nucleici, sunt denumite si metaboliti primari. Impreuna cu anumiti compusi intermediari ai cailor metabolice, se intalnesc in toate plantele, sunt necesari pentru supravietuire si detin aceleasi functii in procesele metabolice.
De asemenea, plantele produc o serie de compusi metabolici secundari (metaboliti secundari) extrem de diversi, cu structuri chimice complexe, care nu indeplinesc functii structurale, insa prezinta o serie de proprietati unice.
Metabolitii secundari sunt produsi prin cai de sinteza modificate, ce deriva din metabolismul primar, sau care au origini comune cu acesta. 
Dupa biosinteza, metabolitii secundari sunt transportati in intreaga planta prin intermediul celor doua cai transportoare -  floem si xilem sau prin transport simplastic sau apoplastic. Acest fapt explica existenta compusilor secundari ai metabolismului chiar si in anumite structuri ce nu au capacitatea de a-i sintetiza. Unii metaboliti secundari precum nicotina sau alcalozii tropanici sunt sitetizati in radacina plantei, dar se intalnesc in cu totul alte tesuturi (Wink 2016)
In general, vacuolele reprezinta principalul loc de stocare pentru compusii hidrofili (solubili in apa -  alcaloizi, glicozizi cianogenici, flavonoide, saponine), iar substantele lipofile, precum terpenii, uleiurile esentiale etc. sunt stocati in canalele de rasina, laticifere, sau la nivelul perilor glandulari. Unele substante care actioneaza sub forma de bariere defensive se gasesc chiar in tesutul epitelial al plantelor (alcalozi, compusi cianogenici, cumarine). De asemenea, locul de stocare al metabolitilor secundari difera si in functie de ciclul de vegetatie al plantei, astfel, in cazul plantelor anuale, cei mai multi compusi secundari se intalnesc in flori, fructe sau seminte, in timp ce in cazul plantelor perene, majoritatea compusilor se regasesc in bulbi, radacini, rizomi sau in scoarta tulpinilor.(Acamovic 2005) 
Metabolismul secundar ofera o gama larga de compusi, printre care se enumera si pigmenti sau agenti aromatici. Asadar, atribuie plantelor caracteristici estetice printr-o gama larga de culori si parfumuri ce atrag organismele polenizatoare. Nu este de mirare faptul ca plantele au fost primele organisme care au facut posibil procesul de hibridare si care au contribuit la elucidarea principiilor genetice fundamentale. (Grotewold 2006) 
Aromele si pigmentii regasiti in fructele plantelor, reprezentati de compusi bioactivi secundari, actioneaza ca semnale ale prezentei unor ,,recompense" pentru animale (sub forma de aminoacizi, vitamine, zaharuri) fiind consumate de catre acestea si participand astfel la raspandirea semintelor. Alte substante sunt dedicate functiilor celulare unice, particulare fiecarei plante, precum compusii secundari ce apar in structurile celulare ale plantelor supuse secetei sau care se regasesc in soluri saline. (Pichersky 2000 ) 
Metabolismul secundar ofera cele mai multe produse farmacologice active extrem de utile pentru nutritia animala, cat si umana. In ultimele decenii, datorita evolutiei tehnologice, s-au evidentiat un numar insemnat de compusi secundari, intalniti in literatura de specialitate si sub denumirea de compusi naturali. In prezent, se cunosc aproximativ 200 000 de metaboliti secundari, din cele 391 000 de specii de plante descrise. (Kessler 2018). Aparent mare, acest numar se presupune ca reprezinta nu mai mult de 10 % din totalul de metaboliti secundari existenti in natura .

Fisiere in arhiva (1):

 Ulei de negrilica.docx