Săpunurile

Sapunul, prin definitie este o substanta tensio-activa. De fapt, el este cea mai veche substanta tensio-activa , si a fost folosita cam de 4500 de ani .

Un material care , prin compozitie este foarte asemanator cu sapunul a fost gasit intr-un vas de lut datand din 2800 ien, descoperit in timpul cercetarii facute asupra locului in care se afla Babilonul.

Inscriptiile de pe vas spun ca grasimile au fost fierte cu cenusa , care este o metoda de obtinere a sapunului , dar nu precizeaza la ce era folosit aces material. Mai tarziu, s-a descoperit ca asemenea materiale erau folosite ca "gel" de par .

Numele de sapun , dupa o veche legenda romana , vine de la Muntele Sapo , unde erau sacrificate animale. Ploaia a amestecat grasimile cu seu, si cu cenusa pe malul raului Tibet. Femeile au observat ca acest amestec le usura munca, si au inceput sa foloseasca acest sol lutos, imbibat cu amestecul de grasimi.

Sunt saruri solubile in apa ale acizilor grasi.Sapunurile sunt facute din grasimi si uleiuri sau din acizii lor grasi, tratati cu substante chimice cu bazicitate ridicata.

Fabricare

Saponificarea grasimilor si uleiurilor este cel mai raspandit proces. Prin aceasta metoda grasimile si uleiurile sunt incalzite si reactioneaza cu o baza lichida , dand astfel sapun si apa (sapun pur) plus glicerina

O alta metoda este neutralizarea acizilor grasi cu baze, grasimile si uleiurile se hidrolizeaza.Apoi, acizii grasi sunt purificati prin distilare, si apoi neutralizati cu o baza , rezultand apa si sapun (sapun pur)

Cand baza este hidroxid de natriu (NaOH) , se formeaza sapun de sodiu. Sapunurile de sodiu sunt sapunuri "tari". Cand baza este hidroxid de potasiu (KOH) se formeaza sapun de potasiu . Acesta este sapun "moale", si se gaseste in sapunuri lichide si creme de barberit.

Gruparea carboxil a sapunului este atrasa de apa si se numeste grupare hidrofila ("iubeste" apa ). Lantul de hidrocarbura este atras de grasimi si uleiuri si resprinsa de apa. Se numeste grupare hidrofoba ("uraste" apa).

Desi sapunul este un bun agent de curatare, eficacitatea sa este redusa cand este folosit in apa "tare". Duritatea apei este data de prezenta unor saruri minerale , de obicei calciu (Ca) si magneziu (Mg), dar si fier (Fe) , si mangan (Mn). Aceste saruri reactioneaza cu sapunul si formeaza un precipitat insolubil .Acesta nu se clateste usor . Are tendinta sa ramana si sa produca pete pe haine, si sa faca tesaturile rigide. De asemenea , precipitatul se depune in chiuvete, vana, si masinile de spalat.

O buna cantitate din sapun este folosita in timpul reactiei de formare a precipitatului, reducandu-se astfel cantitatea de sapun disponibila pentru spalare. Chiar daca rufele sunt spalate in apa "moale" , mineralele care formeaza precipitatul se pot gasi in compozitia petelor si astfel se formeaza din nou precipitatul. Moleculele de sapun sunt "constante " si nu pot fi adaptate la varietatea de fibre, de temperaturi a apei etc...

Iata o scurta trecere in revista a ingredientelor care au potential daunator din multe sapunuri comerciale:

O substanta derivata din seva rasinoasa a pinului, care este o componenta majora a terebentinei si poate afecta sistemul imunitar. ( A-pirina )

A-terpinolol- aceasta chimicala este extrem de iritanta pentru membranele mucusului. Expunerea frecventa sau prelungita ( si mai ales inhalarea repetata) poate cauza edem si deasemenea dificultati de respiratie.

Benzaldehida, supranumit si ulei de migdale amare, este un narcotic si un anestezic care poate sa cauzeze o depresie la nivelul sistemului nervos central.Cand este inhalat, poate produce ameteli, varsaturi si scadere brusca de tensiune.

Acetatul de benzil - un iritant pentru ochi si plamani si un cunoscut cancerigen - asociat cancerului de pancreas.

Etanol - apare pe lista substantelor iritante, daunatoare si este folosit in farbricarea ojei de unghii sau/si a diluantului. Aceasta chimicala poate irita caile respiratorii, poate pune in primejdie vederea si cauzeaza pierderea controlului asupra muschilor.

Linalol- un narcotic care primejduieste functia respiratorie