Extras din referat

INTRODUCERE

Polimeri sintetici sunt adesea menţionată ca "material plastic", cum ar fi polietilena bine-cunoscute şi nailon. Cu toate acestea, cele mai multe dintre ele pot fi clasificate în cel puţin trei categorii principale:, thermosets termoplastice si elastomeri.

Polimeri de om sunt utilizate într-o gamă năucitoare de aplicaţii: ambalarea produselor alimentare, filme, fibre, tuburi, conducte, etc industria de îngrijire personală foloseşte, de asemenea, polimeri pentru a ajuta la textura de produse, cu caracter obligatoriu, precum şi păstrarea umiditate (de exemplu, în păr gel şi condiţionat ").

Materiale plastice explozice: acril, polietilena, etc ..

BRAND DENUMIRILE

Acestor polimeri sunt adesea mai bine cunoscut prin numele lor de brand, de exemplu:

Kevlar

Kynar, de exemplu PVDF

Mylar, de exemplu polietilen tereftalat

Nylon, de exemplu poliamidă 6,6

Rilsan, de exemplu poliamidă 11 & 12

Teflon, de exemplu PTFE

Ultem, de exemplu poliimidă

Vectran

Viton

Zylon

COTAREA

Materiale plastice explozie: acril, polietilena, etc ..

Alte materiale plastice apărut în perioada antebelică, deşi unele nu vor intra în folosirea pe scară largă până după război.

Prin 1936, companiile americane, britanice, germane şi au fost producătoare de "polimetacrilatul" (PMMA), mai bine cunoscut ca "acrilice". Deşi acrilice sunt acum bine-cunoscut pentru utilizarea în vopsele şi fibre sintetice, cum ar fi "blănuri false", în forma lor vrac ei sunt de fapt foarte greu şi mai transparent decat sticla, şi sunt vândute ca înlocuitori de sticlă sub denumiri comerciale, cum ar fi " plexiglas "şi" Lucite ". Plexiglas a fost utilizat pentru copertine aeronave construite în timpul războiului, şi este, de asemenea, acum folosit ca un înlocuitor pentru blaturi de marmură.

Un alt plastic important, "din polietilenă (PE), cunoscuta uneori ca" polietilena ", a fost descoperit în 1933 de către Reginald Gibson şi Eric Fawcett la British gigantul industrial Imperial Chemical Industries (ICI). Acest material a evoluat în două forme, "polietilenă de joasă densitate (LDPE), şi" polietilenă de înaltă densitate (HDPE).

H H H H H

/ | | |

-- C -- C -- C --" onmouseout="this.style.backgroundColor='#fff'"C == C -> - C - C - C -

/ | | |

H H H H H

monomer de etilenă polietilenă polimer

PEs sunt ieftine, flexibile, durabil, rezistent şi chimic. LDPE este folosit pentru a face filme şi materiale de ambalat, în timp ce HDPE este folosit pentru containere, instalaţii sanitare, şi accesorii auto. În timp ce PE are o rezistenţă scăzută la atac chimic, sa constatat mai târziu că un container PE ar putea fi mult mai robust prin expunerea la fluor gazos, care a modificat stratul de suprafaţă a containerului în mult mai dur "polyfluoroethylene".

Polietilenă ar conduce după război la un material mai bună, "din polipropilenă (PP), care a fost descoperit la începutul anilor 1950 de Giulio Natta. Este comun în ştiinţa şi tehnologia modernă că creşterea organismului general de cunoaştere poate duce la invenţii aceeaşi în locuri diferite, la aproximativ aceeasi ora, dar polipropilenă a fost un caz extrem de acest fenomen, fiind separat inventat aproximativ nouă ori. A fost un scenariu avocat brevet de vis, iar litigiul nu a fost rezolvată până în anul 1989.

Polipropilenă a reuşit să supravieţuiască proces juridic, şi doi chimişti americani de lucru pentru Phillips Petroleum din Ţările de Jos, Paul Hogan şi Bănci Robert, sunt acum, în general creditat ca "oficial" inventatori a materialului. Polipropilenă este similară cu ei strămoş, polietilenă, şi costul parts polietilenă lui mic, dar este mult mai robust. Este folosit în toate, de la sticle de plastic la covoare la mobilier din plastic, şi este foarte mult folosit în automobile.