Potabilizarea apelor în Republica Moldova

Extras din referat Cum descarc?

Consideratii generale asupra tratarii apei
Rolul statiilor de tratare a apei
Statia de tratare poate fi definita ca fiind totalitatea constructiilor si instalatiilor in care se desfasoara procesele prin care se asigura corectarea calitatii apei sursei, pentru a corespunde cerintelor de calitate impuse de consumator. Calitatea apei din sursele de suprafata (riuri, lacuri) nu cores-punde cerintelor de calitate impuse apei potabile, datorita lipsei, de limpezi-me, continutului de bacterii sau substante dizolvate daunatoare sanatatii. Aceasta va trebui prelucrata astfel incit sa fie limpede, placuta la gust, fara miros si sa corespunda normelor de calitate din punct de vedere biologic si bacteriologic.
In numeroase situatii, tratarea se impune si pentru apele subterane, datorita mineralizam acestora, continutului de compusi de calciu si de magneziu, fier si mangan, gaze dizolvate, care b fac practic imposibil de utilizat, atit ca apa de alimentare, cit si ca apa industriala.
Complexitatea si dezvoltarea proceselor din statiile de tratare rezulta din:
-comparatia caracteristicilor organoleptice, fizice, chimice, biologice si bacteriologice, pentru apa sursei, cu cerintele de calitate impuse de tipul de consumator; aceasta se efectueaza pe baza studiilor hidrochimice asupra apei sursei, pentru perioade caracteristice (ape limpezi in perioada vara--iarna, ape tulburi etc.) de 1--2 ani;
-tehnologiile de care se dispune in etapa dezvoltarii proiectului si previziunile de modificare a calitatii apei sursei, in timp (pentru o perioada de minimum 10 ani);
-elemente tehnico-economice impuse de configuratia terenului, conditiile materiale, energia consumata si siguranta in exploatare;
-elemente sociale determinate de lipsa surselor, traditie si asigurarea sanatatii oamenilor.
Procese naturale de imbunatatire a calitatii apei
Modelele proceselor si procedeelor care se folosesc pentru corectarea caracteristicilor calitative ale apei reproduc in general procese de autocorectarea calitatii apei, desfasurate in natura.
Procesele de limpezire a apei se intilnesc in lacurile de acumulare (viteze reduse sau stationari ale apei), la confluenta riurilor avind calitati de apa diferite, prin infiltratie in subsolul pamintului, fie in medii permeabile, fie in zone de carst fisurate.
Procese de oxidare a compusilor solubili si transformarea lor in compusi insolubili apar la aerarea apei in cascade naturale sau trepte hidrotehnice avind caderi concentrate.
In cazul infiltrarii apei prin medii permeabile, apar procese biologice datorita actiunii biochimice a bacteriilor aerobe care adsorb si retin substantele coloidale de natura minerala si organica existente in apa; (procesul este cunoscut de mii de ani si aplicat de aproape 200 de ani in cazul filtrelor lente). In momentul de fata, inca nu sint cunoscute in totalitate toate mecanismele care conduc la fenomenul de autocuratire a apei in mediul natural. In tarile avansate din punct de vedere al tehnologiei, sint in curs de desfasurare ample cercetari pentru cunoasterea proceslor naturale care se desfasoara in mediile acvatice sau in contact cu apa. Este posibil ca imbunatatirea sau aparitia unor noi procedee sa se bazeze pe cunoasterea proceselor naturale.
Schemele statiilor de tratare a apei
Schema unei statii de tratare cuprinde totalitatea obiectelor tehnologice si circuitelor hidraulice reprezentate in plan (plan de situatie) sau profil (profil tehnologic). Exista o mare diversitate de scheme, impuse de tipurile de surse (riuri, lacuri, ape subterane, ape salmastre) si de tipurile de consumatori (care impun corectarea unei serii de caracteristici: reducerea turbiditatii apei, eliminarea gazelor dizolvate, eliminarea Fe, Mn, etc.)
Scheme de tratare a apei de riu. Intrucit deznisiparea apei se realizeaza in general la priza (P), schema clasica a unei statii de tratare a apei de riu cuprinde (fig. 1) :
D -- decantoare pentru retinerea suspensiilor in prezenta reac tivilor de coagulare-floculare (R1);
F --- filtre rapide de nisip cuartos pentru limpezirea finala a apei;
DZF -- dezinfectare cu clor gazos (R2)
Reactivii (sulfatul de aluminiu -- R1 si solutia de Cl2-- R2) sint preparati intr-o statie de reactivi--R.
ND -- namolul de decantare si ASF -- apa de la spalarea filtrelor sint canalizate si introduse in lagune amenajate special.
Aceasta schema se aplica la cvasitotalitatea statiilor de tratare din tara noastra. In ultimii 50 de ani s-au efectuat modificari doar in ceea ce priveste tipurile de decantoare si filtre utilizate. Aplicarea unei asemenea scheme se impune pentru riurile nepoluate, incarcate cu suspensii de natura minerala, cu incarcare organica redusa (sub 15 mg/l consum KMnO4).

Fisiere in arhiva (1):

 Potabilizarea apelor in Republica Moldova.docx

Bibliografie

1. Samuel D. Faust, Osman M. Aly, ,,Chemistry of Water Treatment", 2018
2. Fedisin Andrian, ,,Alimentare cu apa in industrie", Universitatea Tehnica a Moldovei, Chisinau 2013
3. Masayuki EdaSusumu OkinoRyuji YoshiyamaHideaki SakuraiNobuyuki UkaiHideo SuzukiHiroshi NakashojiShigeru Yoshioka, ,,Water treatment process and water treatment system", 2019
4. Edward E. Baruth, ,,Water treatment plant design", 2016
5. Ilka Gehrke, Andreas Geiser, ,,Innovations in nanotechnology for water treatment", 2015
6. Ivan C., ,,Calculul sistemelor de drenaj", Editura Tehnica, Bucuresti, 1985
7. Colectiv (coordonator Ovidiu Ianculescu), ,,Alimentari cu apa-material documentar, vol. 1, 2, 3, 4 (litografiat). Institutul de Constructii, Bucuresti, 1987
8. Costache Gh., ,,Explorarea apeloor subterane prin sonde", Editura Tehnica, Bucuresti, 1989
9. Abramov N. N., ,,Nadejnosti sistem vodosnabjenia", Stroiizdat, Moskva, 1979
10. Catalog de pompe, Fabrica Aversa, 1986