Unii compusi ai mercurului precum sublimatul corziv (HgCl2) este cunoscut de mult timp ca fiind toxic.
O toxicitate mare o au compusii organomercurici, ca metilmercurul si dimetilmercurul (CH 3Hg si (CH 3) 2Hg. Compusii metilmercurici provoaca anomalii cromosomiale, trec prin placenta din corpul mamei in cel al fatului, afecteaza celulele nervoase ale creerului, provocind grave afectiuni - ca orbire, deteriorarea coordonarii nervoase, anomalii psihice, moarte. Mecanismul chimic al acestor procese pare a consta in afinitatea mare a mercurului fata de sulful din moleculele proteice, cea ce afecteaza tranzitul de ioni prin membrane, activitatea enzimatica, activitatea mitocondriilor, etc.
Mercurul este folsit mai ales in industria chimica la fabricarea vopselelor, a hirtiei, a unor pesticide si fugnicide, a produselor farmaceutice, a dezinfectantilor.
La prepararea sodei caustice, de exemplu, la fiecare tona de soda sunt diversate circa 200 gr. de mercur.
O parte din acest produs ramine si in soda care se foloseste si in unele ramuri ale industriei alimentare.
O alta sursa de poluare cu mercur o constitue arderea combustibililor fosili. Anual in urma acestui proces in atmosfera nimeresc circa 5000 tone de mercur.
Contaminarea cu mercur are un caracter global si afecteaza atit mediul terestru, cit si cel acvatic. Mediul natural contine o anumita cantitate de mercur la care vietuitoarele s-au adaptat in decursul evolutiei. Dar datorita activitatii umane nivelul global al contaminari cu mercur este in crestere. Cea mai mare parte a Hg provenit din activitatea umana se degaja in atmosfera, prin migrare si transformare el ajunge in mediul acvatic, unde se acumuleaza mai ales in organisme sub forma unor produsi foarte toxici. Intoxicatiile cu mercur se produc frecvent in urma utilizarii fungicidelor organomercurice.
Cercetari efectuate arata ca toxicitatea mercurului este diminuata de catre Seleniu. Seleniul duce la scaderea nivelui de mercur din organe, si schimba legarea sa de care proteinele solubile. Efectul are loc datorita competitiei intre Se si Hg pentru grupele SH ale proteinelor. Plumbul. Anual pe pamint se extrag peste 2, 5 milioane de tone de plumb.
In atmosfera Plumbul ajunge in special odata cu gazele de esapament ale automobilelor dotate cu motoare cu benzina. Din atmosfera plumbul agunge in sol, ape. In apa de ploaie s-au determinat concentrati de 40 mg de Pb.
Pb din sol este absorbit de plante, in special de radacini, Pb din atmosfera poate ajunge in frunze, de unde consumat de animale poate ajunde la concentratii destul de importante.
Mamiferele erbivore retin 1% din plumbul consumat.
Omul preea plumbul atit prin respiratie, dar mai ales prin alimente. (330 m g/zi). Pb este un metal toxic.
O parte importanta a plumbului nimerit in organism este acumulata in oase si par, iar o alta parte se acumuleaza in ficat. Pb inhiba dehidrogenaza acidului aminolevuluinic din eritrocite, ceea ce provoaca ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
