Chimia este o disciplina stiintifica relativ noua si domeniul preocuparilor chimiei si separarea ei de alte stiinte (fizica, mineralogie, mefalurgie etc.) s-a conturat in secolul al XVIII-lea, incepand cu lucrarile lui M. V. Lomonosov si A. L. Lavoisier. -cercetatorii stiintelor naturii din antichitate erau inclinati mai mult spre speculatii filozofice, lipsite de o baza experimentala; acest fapt favorizand dezvoltarea ipotezelor in dauna teoriilor trainice.
-aplicarea metodei deductive cu caracter speculativ, in dauna metodei inductive cu caracter experimental (introdusa de Fr. Bacon); acest fapt conducea adesea la concluzii rupte de realitate asupra transformarii materiei (transmutabilitatea elementelor, nasterea si nimicirea materiei) -lipsa mijloacelor experimentale dezvoltate a facut ca descoperirea substantelor chimice si studiul proceselor chimice sa fie intarziat cu aproape doua milenii.
Chimia ca stiinta a materiei si transformarii a aparut probabil in Egiptul antic, tara cea mai inaintata di punct de vedere tehnic din lumea veche. In academia din Alexandria, chimia ca arta sfanta avea o cladire speciala-templul lui Serapis.
La acea vreme, stiinta divina a chimiei era monopolul, sacerdotilor, privilegiati ai clasei dominante, care pastrau un secret adanc asupra artei lor.
De la egipteni, chimia a fost imprumutata de arabi, a caror contributie in domeniul chimieio a fost extrem de valoroasa. Arabii au adaugat prefixul al denumirii de chimie, de unde termenul de alchimie.
De la egipteni si arabi, chimia a tecut la grecii antici si la alte popoare europene.
Popoarele vechii civilizatii: egiptenii, babilonienii fenicienii, evreii s. a. nu s-au putut elibera de substratul religios antistiintific, al cercetatorilor lor.
Unii dintre invatatii vechii Elade au reusit sa se ridice deasupra misticismului si obscuratismului, creand bazele filozofiei materialiste pe care s-a cladit intreaga stiinta moderna.
Marturiile arheologice si documentele scrise dovedesc ca egiptenii, indienii, chinezii scutii si alte popoare antice cunosteau prelucrarea metalelor, fabricarea tesaturilor, vopselele, sticla, emailurile, cosmeticele, ceramica, varul, sapunurile, bauturile, medicamentele, hartia etc. Cu toate scadeile ei datorate caracterului speculativ al cecetarilor, in perioada veche s-au formulat unele idei ce au avut o influenta binefacatoare asupra stiintelor, datorita filozofilor materialisti ai Greciei antice.
In legatura cu alcatuirea materie, in perioada veche se formuleaza ipotezele unitatii si diversitatii materiei.
In formularea ipotezei unitatii materiei s-a pornit de la ideea ca exista un principiu unic di care deriva toate substantele. In privinta ecestui principiu unic, diferiti invatati antici aveau pareri diferite.
Thales din Milet, un mare invatat grec sustinea ca la baza alcatuirii materiei sta apa. Aceeasi parere o aveau egiptnii. Insa de exemplu Aximenes din Milet nu-I impartasea aceasta viziune, crezand in existenta aerului ca un principiu unic, iar Heraclit ...
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.