Sapunurile sunt saruri alcaline ale acizilor grasi superiori, care rezulta prin substituirea atomului de hidrogen din grupa carboxil - COOH, cu un metal alcalin, in special Na sau K.
Acizii superiori grasi care intra cel mai frecvent in compozitia sapunurilor de sodiu si potasiu (folosite cel mai mult) sunt acizii saturati; stearic (C18), palmitic (C16) si dintre acizii grasi nesaturati, acidul oleic (C18).
Prepararea sapunurilor. Sapunurile se pot prepara prin doua metode:
1) prin actiunea NaOH sau Na2CO3 asupra acizilor grasi obtinuti prin hidroliza grasimii;
2) prin saponificarea grasimilor care se face, in general, cu hidroxid alcalin (NaOH sau KOH).
Pentru fabricarea sapunului se pot folosi cele mai diferite grasimi, cum sunt: grasimile de bovine, ovine, uleiuri vegetale etc.
In industrie, sapunul se obtine prin incalzirea grasimii cu vapori de apa la 100?o, introdusi direct in grasime. Apoi se adauga treptat solutie de hidroxid de sodiu. Sapunul rezultat este separat de apa care contine glicerina, prin adaugarea de sare. In solutia concentrata de sare, sapunul este insolubil si se separa la suprafata, iar la fund ramane un reziduu care contine glicerina. Pentru a da sapunurilor o consistenta mai buna, se adauga in masa de sapun, inca lichida, diferite materiale de umplutura ca: talc, colofoniu etc. Pentru intrebuintari speciale se fabrica sapunuri cu anumite adaosuri, substante colorate, parfumuri etc.
Proprietati fizice si chimice. Calitatile sapunurilor depind de doi factori: a) de natura acidului gras superior si b) de natura metalului care substituie hidrogenul din grupa carboxil, -COOH.
De pilda, acizii grasi superiori (C12-C18) confera sapunurilor cele mai bune calitati de spalare; acizii grasi saturati (solizi) dau sapunuri tari, in timp ce acizii grasi nesaturati (lichizi) dau sapunuri lichide si moi.
De asemenea, sapunurile de sodiu sunt tari, pe cand cele de potasiu sunt lichide si moi.
Dupa consistenta lor sapunurile se pot clasifica in:
- sapun clei, obtinut prin una din metodele de preparare aratate mai sus, din care nu a fost separata lesia reziduala prin precipitare cu electroliti (NaCl);
- sapun de miez, sapun tare de sodiu, obtinut prin saponificarea acizilor grasi sau a grasimilor, urmata de precipitarea sapunului cu electroliti;
- sapun lichid, obtinut prin diluarea cu apa a sapunului pasta si adaugarea de unor substante care impiedica gelatinizarea (glicerina, alcool, saruri de amoniu etc.).
Densitatea sapunului este mai mica decat a apei.
Sapunurile metalelor alcaline (Na si K) se dizolva in apa.
Deoarece ele sunt saruri ale unor acizi slabi (acizi grasi) cu hidroxizi puternici (NaOH, KOH), prin dizolvarea in apa hidrolizeaza, iar NaOH format poate ataca tesaturile de lana, matase, degradandu-le. De aceea este contraindicat de a se spala asemenea tesaturi cu sapun obisnuit (de sodiu sau de potasiu). Sapunurile de potasiu se dizolva mai bine decat cele de sodiu, in timp ce sapunurile metalelor alcalino-pamantoase (sapunurilor de calciu) si ale metalelor grele (sapunurilor de plumb) sunt insolubile in apa.
Solutiile apoase de sapun conduc curentul electric. Sapunurile dau reactii de
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
