Metode fizico-chimice de investigare în chimie - criminalistică

Extras din referat Cum descarc?

Notiunea, obiectul, metodele si principiile criminalisticii 
Apararea ordinii de drept, cercetarea, descoperirea si judecarea faptelor de natura penala, in general a faptelor ilicite, necesita ca intreaga activitate judiciara sa se desfasoare, in spiritul legii, pe baze stiintifice, prin folosirea celor mai noi cuceriri ale stiintei si tehnicii, a celor mai noi metode si tactici de efectuare a actelor procedurale. Normele de drept nu sunt suficiente nu sunt suficiente pentru asigurarea eficacitatii in descoperirea si probarea actului infractional, in dovedirea vinovatiei celor implicati in comitere, sens in care este necesara si conceperea unui anumit mod de actiune, din partea institutiilor de aplicare a legii. 
In acest sens, profesionistii in cercetarea si aplicarea dreptului, au inteles ca pentru solutionarea cauzelor penale, numai simpla aplicare a regulilor de drept este insuficienta. Penalistii dreptului modern au argumentat cu succes, ca trebuie sa se recurga la diverse metode stiintifice de investigare a realitatii, precum si la reguli tactice specifice, de efectuare a unor acte procedurale. In acest fel s-a manifestat necesitatea crearii unui sistem stiintific coerent, destinat investigarii faptelor penale. Pentru prima data, notiunea de criminalistica a fost folosita de judecatorul de instructie austriac Hans Gross, in lucrarea sa ,,Manualul judecatorului de instructie" publicata in anul 1893, lucrare prin care investigarea faptelor penale este considerata o stiinta. Aceasta lucrare a fost reeditata, in scurt timp, sub denumirea ,,Manualul judecatorului de instructie in sistemul criminalisticii". Anterior acestei date, activitatea de cercetare a infractiunilor, cu ajutorul mijloacelor tehnice, era denumita ,,politie tehnica" sau ,,politie stiintifica". 
Dupa ce in anul 1902, Hans Gross defineste criminalistica, drept o ,,stiinta a starilor de fapt in procesul penal", ulterior, majoritatea autorilor, au adoptat definiri apropiate, uneori mai ample, dar cu preponderenta orientate spre rolul acestei stiinte, in cercetarea infractiunilor in faza de urmarire penala. Astfel, si-a facut aparitia, pe langa stiinta investigarii faptelor penale si ,,Criminalistica", care in timp s-a impus ca o adevarata stiinta. 
Criminalistica este perceputa in sens larg, comun, marii majoritati a populatiei, ca o metoda de investigare si probare a faptelor antisociale, fapte comise prin mijloace dintre cele mai seducatoare, o lupta intre ,,bine"- anchetatorul si ,,rau"- criminalul, hotul, violatorul, etc., lupta care conduce la descoperiri neasteptate, bazate pe perspicacitatea investigatorului iesita din comun. 
In realitatea complexa, Criminalistica este definita de diversi autori astfel: P.F. Ceccaldi ,,un ansamblu de procedee aplicabile in cercetarea si studiul crimei (in sens larg) pentru a se ajunge la descoperirea ei". I. Ceterchi, I. Demeter ,,stiinta despre mijloacele (tehnice si tactice) ce urmaresc descoperirea, strangerea si studierea probelor judiciare utilizate in procesul penal, in scopul stabilirii si descoperirii infractiunilor si a celor vinovati, precum si despre masurile de preintampinare a infractiunilor". I. Mircea ,,o stiinta care elaboreaza metode tactice si mijloace tehnico- stiintifice de descoperire, cercetare si prevenire a infractiunilor". Criminalistica este definita si ca o ,,stiinta a stabilirii starilor de fapt necesare unei corecte incadrari juridice a faptelor ilicite comise, prin elaborarea si folosirea metodelor tactice si mijloacelor tehnico-stiintifice de cercetare, de identificare, cunoastere si judecare a infractorului".
Cu privire la stiinta Criminalistica, profesionistii in materie o considera, fie "Stiinta care elaboreaza metodele tactice si mijloacele tehnico-stiintifice de descoperire, cercetare si prevenire a infractiunilor", fie ,,Stiinta judiciara cu caracter autonom si unitar, care insumeaza un ansamblu de cunostinte despre metodele, mijloacele tehnice si procedeele tactice destinate descoperirii si cercetarii infractiunilor, precum si a identificarii persoanelor implicate in savarsirea lor si a prevenirii faptelor antisociale"
Din definitia data Criminalisticii se poate desprinde obiectul acesteia, care consta in elaborarea metodelor tactice si a mijloacelor tehnico-stiintifice, necesare pentru descoperirea, cercetarea si judecarea faptelor antisociale. Conturarea obiectului propriu Criminalisticii, prezinta importanta deoarece: evidentiaza, aportul particular al Criminalisticii in aflarea adevarului, principiu fundamental al dreptului penal; subliniaza, unitatea si autonomia Criminalisticii, fata de celelalte stiinte juridice si nejuridice, aflate in slujba justitiei, si anume: medicina legala, psihologia judiciara, fizica, chimia si biologia judiciara; 
Principalele directii in care actioneaza criminalistica, sunt urmatoarele: 
-elaborarea de metode tehnice, necesare cercetarii urmelor create cu prilejul savarsirii infractiunilor sau a altor fapte ilicite, incepand cu urmele specifice omului si continuand cu cele ale armelor sau instrumentelor, mijloacelor de transport, ale fenomenelor fizico-chimice, etc., in vederea identificarii persoanelor sau obiectelor;
- studierea si adaptarea unor metode de cercetare ale altor stiinte la necesitatile criminalisticii, cum sunt: metodele de cercetare proprii fizicii, chimiei, biologiei si matematicii, pentru aplicarea lor la specificul activitatii de prevenire si combatere a infractiunilor.

Fisiere in arhiva (1):

 Metode Fizico-Chimice de Investigare in Chimie - Criminalistica.docx