Izotopi

Se numesc izotopi specii de atomi apartinand aceluiasi element, diferind prin masa lor, dar asemanandu-se extrem de mult prin proprietatile lor fizice si chimice. Din cauza marii asemanari a proprietatilor lor, izotopii aceluiasi element nu pot fi separati decat foarte greu, prin metode speciale.

Izotopii unui element ocupa acelasi loc in sistemul periodic (in greceste isos = acelasi, topos = loc). Existenta izotopilor a fost observata intai la elementele radioactive. Prin introducerea spectrometriei de masa, s-a stabilit apoi ca fenomenul izotopiei se intilneste si la elementele comune, dar nu la toate. Se credea inainte, ca una din proprietatile caracteristice ale atomilor unui element este constanta masei atomice. Aceasta parere gresita a fost spulberata de introducerea spectrometrului de masa. Desi exista in natura elemente compuse din atomi de un singur fel (monozitopice), de ex : florul, sodiul, aluminiul, fosforul etc. majoritatea elementelor sunt insa amestecuri de izotopi, uneori de multi izotopi (in cazul staniului de zece izotopi). Asemenea elemente se numesc elemente mixte. Izotopii unui element chimic pot fi izotopi stabili si atunci ei exista in natura si se numesc izotopi naturali ai elementului respectiv. Unii izotopi sunt radioactivi, emit spontan radiatii. In majoritatea cazurilor sunt izotopi artificiali, rezultati ca urmare a unor reactii nucleare.

In cazul izotopului carbon, s-au identificat 12 izotopi, din care numai doi izotopi sunt naturali. Dintre acestia, cel mai stabil este izotopul C. Acest izotop a fost ales ca izotop de referinta-unitatea atomica de masa (u. a. m.), numita si unitate nuclidica-dalton (d) Cu spectrometrul de masa se pot masura mai exact masele atomice decat prin metoda chimica obijnuita, bazata pe determinarea echivalentelor chimici. Valorile obtinute cu acest aparat au pana la 6-7 cifre semnificative exacte, in timp ce metoda chimica nu permite determinarea maselor atomice cu precizie mai mare decat 4 rareori 5 cifre semnificative.

Masele atomice ale izotopilor au valori numerice apropiate de numere intregi si anume sint fie putin mai mari fie putin mai mici decat un numar intreg. De acea se atribuie fiecarui izotop, un numar de masa notat cu A care este numarul intreg cel mai apropiat de masa sa atomica reala.

In timp ce prin spectrometria de masa se determina masa (si abundenta) fiecarui izotop component al unui element mixt, metoda chimica duce la valori medii ale maselor atomice. De mare importanta practica este faptul ca proportia (abundenta) izotopilor in elemente mixte din natura este aceasi (cu putine excepti). Asfel elementul clor cu masa atomica (egala cu echivalentul chimic) 35, 453 este un amestec al izotopilor cu numarul de masa A 35 si 37 in -2- proportie de de aproximativ 3 : 1. Aceasi situatie se intilneste si la multe alte elemente. Aceasta este una din cauzele (dar nu singura) pentru care unele elemente nu au mase atomice egale cu numere intregi.

Numarul de masa se noteaza linga ...