Istoricul Dezvoltării Chimiei

Extras din referat Cum descarc?

Aparitia chimiei este indepartata si foarte enigmatica. Ea a luat nastere inca din Antichitate, in Egipt in mileniile 3-4 i.e.n. Termenul Chimie isi are origine egipteana (in vechime Egiptul era numit ,,Tara Chemi"- Pamantul Negru). Preotii Egiptului Antic erau mesteri renumiti in ,,meserii chimice", iar chimia a inceput sa fie numita ,,Stiinta Egipteana".
La 200 de ani pana la era noastra, in orasul egiptean Alexandria de acum, exista Academia de Stiinte unde ,,artei sacre a chimiei" ii era consacrat templul lui Serapis- templul vietii, al mortii si al vindecarii.
Mult mai tarziu, la inceputul secolului I e.n., chimistii arabi au schimbat denumirea acestei stiinte din CHIMIE in ALCHIMIE. Se presupune ca acest cuvant este mai aproape de sensul ,,chimie nobila" caci chimia era socotita ca ,,arta transformarii metalelor nenobile (fier, plumb, cupru) in metale nobile (aur, argint)" cu ajutorul substantei numita ,,piatra filosofica" (instrument universal pentru realizarea oricarei transformari chimice). Alchimistii foloseau foarte multe materiale creand otravuri, leacuri, coloranti si o multime de instrumente.
De-a lungul istoriei, chimia cunoaste patru perioade mai importante:
Denumirea perioadei Epoca Perioada Secolul
Geneza chimiei Chimeotica Primitiva -IV i.e.n.
Antica IV-I i.e.n.
Alexandrina I-IV e.n.
Alchimica Araba VIII-XII 
Europeana XI-XV
Constituirea chimiei ca stiinta autonoma Iatrochimica XVI-XVII
Flogistica XVII-XVIII
Formarea bazelor teoretice ale chimiei Atomica XIX
Diferentierea chimiei in ramuri Moderna XX- 
1. Perioada genezei chimiei (sec -IV i.e.n.- XV) 
Chiar daca pentru experimentele sale alchimistii foloseau tot felul de substante, ei au facut o serie de descoperiri:
- 5000 i.Hr- cuprul apare in Egipt; 
- 4000 i.Hr- sticla este cunoscuta in Orient; 
- 2000 i.Hr- diamantul era cunoscut in vechea Indie; 
- 1500 i.Hr- grecii si apoi romanii extrageau cupru din insula Cipru; 
- 50 i.Hr- Cezar gaseste fier forjat atunci cand invadeaza Marea Britanie de astazi;
In secolul I i.e.n., se mai cunosteau elemente ca: C (carbon), Cu (cupru), Au (aur), Pb (plumb), Sn (staniu), Sb (stibiu), Fe (fier), Ag (argint), S (sulf), Zn (zinc), Hg (mercur). In afara de aceste substante se mai cunosc si o serie de compusi ai acestor substante (oxizi, hidroxizi, acizi si mai ales saruri sau aliaje). Tot in acest secol scriitorul si savantul roman Pliniu cel Mare (23(24) - 79) descria sub numele de cadmiu, oxidul de zinc (ZnO).
In secolul IV a fost obtinut arseniul metalic (As), dar descrierea obtinerii sale o intalnim numai in lucrarile marelui naturalist si teolog - Albert cel Mare (1193 - 1280).
In secolul al V- lea in Alexandria a aparut teoria alchimica bielementara (sulf si mercur). 
In secolul al VIII-lea alchimistul arab Djabir ibn Haian (712 - 815) a descris hidroxidul de amoniu, a descris obtinerea albului de plumb (2Pb(CO3)4 x Pb(OH)2), a distilat otetul, pentru a obtine acidul acetic (CH3COOH), a obtinut solutie foarte diluata de acid azotic (HNO3).
In anul 800 arabii cunosteau substanta numita acid sulfuric.
In secolul al IX - lea alchimistul arab Ali-Razi (865 - 925) a descris metodica obtinerii gipsului (CaSO4 x 2H2O) si a descris stibiul metalic. Tot in acest secol in Alexandria au fost elaborate cele mai simple metode de distilare.
In secolul al XIII- lea in Germania a fost obtinut bismut metalic (Bi).
In secolul al XIV- lea a fost construite furnale pentru topirea fontei; inainte de aceasta cuptoarele de mina se foloseau numai pentru topirea fierului.

Fisiere in arhiva (1):

 Istoricul Dezvoltarii Chimiei.doc