Ernest Rutherford

Echilibrul si stabilitatea caracterizeaza atomii si, atat pentru Democrit in Grecia antica, cat si pentru fizicienii din secolul al XIX-lea, atomii erau solizi si indivizibili. Aceasta viziune a fost serios zdruncinata pe la 1900, dupa ce descoperirea elementelor radioactive instabile a deschis larg ferestrele spre structura atomica. Astfel, ,,nasterea" atomului modern poate fi pusa pe seama misterioaselor radiatii X descoperite de catre Wilhelm Rontgen in 1895 si a descoperirii radioactivitatii de catre Pierre si Marie Curie.

Dar prima explicatie de anvergura a structurii atomului o datoram fizicianului neozeelandez Ernest Rutherford. Acesta a elaborat un model atomic in care nucleul compact, de mici dimensiuni, este inconjurat de electroni aflati pe orbite. Prin crearea acestui model, el a intemeiat fizica nucleara, a explicat dezintegrarea radioactiva si a adus corectii tabelului periodic al elementelor. Este frecvent situat alaturi de Michael Faraday printre marii experimentatori din istoria stiintei. La moartea sa a fost elogiat ca ,,Newton al fizicii atomice".

Ernest Rutherford s-a nascut la 30 august 1871 in Spring Grove, Noua Zeelanda, fiind al patrulea dintre cei doisprezece copii (dintre care noua au ajuns la maturitate) ai sotilor James si Martha Rutherford. James Rutherford a avut mai multe ocupatii - cultivator de in, rotar, morar - , astfel ca nu-si petrecea prea mult timp acasa. Rutherford a fost mai apropiat de mama lui, care era invatatoare. A citit prima carte de fizica la zece ani.

S-a remarcat ca un student excelent la Nelson College, unde a beneficiat de o bursa incepand din 1887. Si-a continuat studiile la Canterbury College, Christchurch, din Universitatea Noii Zeelande, luindu-si bacalaureatul in 1892 cu note maxime la matematica si fizica. Si-a luat apoi masteratul in 1893 si licenta in stiinte in 1894. In 1895, vestea despre primirea unei burse de studii in Anglia i-a parvenit in timp ce lucra la ferma familiei. In acel moment a lasat jos cazmaua si i-a spus mamei sale: ,,Asta a fost ultimul cartof pe care l-am scos in viata mea".

Sosirea lui Rutherford la Cambridge a coincis cu descoperirile norocoase ale razelor X de catre Wilhelm Rontgen in 1895 si a misterioasei emisii a uraniului de catre Henri Becquerel. Proprietatile neobisnuite ale acestora au starnit un entuziasm urias in lumea stiintifica. Curand Rutherford a inceput sa le studieze impreuna cu Joseph J. Thomson, director al laboratorului Cavendish. Thomson demonstrase ca razele X pot determina aparitia conductivitatii electrice la gaze.