In tabelul periodic carbonul este situat in perioada a 2-a, grupa a 4-a. Are doua straturi de electroni, pe stratul exterior (al doilea) avind 4 electroni. Numarul maxim de electroni pe cel de-al doilea strat (L) al unui element este opt, astfel incat la carbon ultimul strat nu este complet ocupat de electroni. Aceasta inseamna ca el poate forma o varietate de legaturi covalente cu alte elemente pina la patru legaturi simple, una sau doua legaturi duble sau o legatura tripla. De exemplu, carbonul formeaza cu usurinta legaturi cu hidrogenul, oxi genul, azotul, sulful si fosforul, precum si alte elemente cunoscute sub numele de halogeni, cum sunt clorul, bromul, fluorul. Insa proprietile sale unice sunt datorate capacitatii sale de a forma legaturi cu o catena aproape nelimitata de alti atomi de carbon.
grafit, atomii de carbon sunt legati in straturi de hexagoane. Aceste hexagoane contin doar trei din cele patru legaturi de carbon posibile, astfel exista electroni nelegati care se misca liber in structura cristalina. Din acea sta cauza grafitul este un bun conductor de electricitate. Straturile sunt tinute laolalta doar prin forte relativ slabe. Ele pot aluneca una peste alta, astfel incat pulberea de grafit este un excelent lubrifiant uscat.
Pe de alta parte, la diamante toate cele patru legaturi covalente sunt folosite, iesind din fiecare atom intr-o structura tridimensionala rigida. Datorita acestui fapt, diamantul este cea mai dura substanta naturala. Mangalul, obtinut prin incalzirea lemnului in absenta aerului, este format in cea mai mare parte din grafit, dar are o structura foarte deschisa cu o zona de suprafata mare. Carbunele contine o proportie mica de carbon liber, dar incalzit formeaza cocsul, in care 90% este carbon intr-un amestec de forme moleculare.
Recent s-a descoperit o molecula in forma de minge de fotbal, formata din 60 de atomi de carbon, in anumiti produsi de combustie. S-au descoperit si alte variante: de exemplu, C70 este o molecula mai mare dar similara. Acest grup este cunoscut sub numele de fullerene.
Compusii simpli ai carbonului cu alte elemente se intalnesc sub multe forme. De exemplu, 0, 03% din atmosfera Pamintului le reprezinta gazul dioxid de carbon.
Monoxidul de carbon apare deasemenea in mod natural in cantitati foarte mici, din oxidarea partiala a metanului de origine biologica.
Numerosii compusi anorganici so- lizi ai carbonului care apar in stare naturala include si carbonatul de cal- ciu. Acesta formeaza creta, acea roca moale si alba, si cu cantitati diferite de carbonat de magneziu formeaza de asemenea calcarul, marmura si dolomitul. (Carbonatii sunt clasificati drept compusi anorganici, desi, de exemplu, cea mai mare parte a carbonatului de calciu care apare in natura a fost initial derivata din cochiliile unor vietati.
) Din punct de vedere chimic, calciul si magneziul sunt metale, iar carbonatii in general sunt compusii unui metal cu carbon si cu oxigen.
Multi apar in forma ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.