Bismut

1. Ca si in grupele VIIa si VIa, primul element din grupa Va, azotul (apartinind perioa dei 2) se deosebeste, in unele proprietati esentiale, de cele doua elemente urmatoare, fosforul si arsenul (din perioadele 3 si 4). Acestea, la rsndul lor, se disting net de antimoniu si de bismut (din perioadele 5 si 6), al caror caracter metalic este mai pronuntat. Azotul exista, in conditii1e standard (250 si 760 torr) sub forma de mole cule N2; e1ementele urmatoare (cu exceptia bismutului) , apar in mai multe forme alotropice. Una din aceste forme are caracter de nemetale. Moleculele acestei forme sunt compuse din patru atomi legati covalent. Stabilitatea des creste in ordinea P4 > AS4 > Sb4. In afara de aceste forme alotropice neme talice, elementele din grupa Va (inc1usiv bismutul) apar si in forme cu aspect metalic. Retele1e lor sunt compuse din straturi duble de atomi, oranduite paralel in cristal. Fiecare atom este legat covalent de trei atomi din acelasi strat si prin legaturi mai slabe de atomii din stratul vecin. 2. Stabilitatea hidrurilor elementelor din grupa Va. XH3 (in starea de oxidare -3) prezinta o descrestere accentuata in ordinea NH3>PH3 >AsH3>SbH3>BiH3, dupa cum se vede din urmatoarele entalpii de formare si entalpii libere de formare.

In aceeasi ordine descreste bazicitatea hidrurilor, adica tendinta de a lega un proton spre a forma ioni oniu, XH+4. Ionul de arsoniu a fost identi ficat numai prin spectrul sau in infrarosu. Elementul cel mai electronegativ al grupei, azotul; formeaza cu elemente de electronegativitate comparabila (de ex. clor) combinatii covalente endo terme (ca NCl3), in care azotul se gaseste in stari de oxidare negative. Numai fata de fluor si oxigen, azotul este electropozitiv. 3. Tendinta elementclor din grupa Va de a forma anioni X3-, in combi natii cu metalele (azoturi, fosfuri; arseniuri etc. ) este mai putin pronuntata decat a elementelor din grupa. VIa de a forma anioni x2- (oxizi, sulfuri, seleniuri). Ultimele doua elemente din grupa Va, Sb si Bi, dau cu metalele aliaje sau combinatii intermetalice. 4. Azotul este singurul element din aceasta grupa capabil de a forma legaturi duble ?, (pp) si numai cu elemente din perioada 2, anume cu O, N si C. Elementele urmatoare (P, As, Sb) au tendinta de a utiliza, in combi natiile lor cu oxigenul, halogenii ete., in afara de orbitalii s si p si orbitali d exteriori vacanti ai stratului de valenta. Afara de aceasta, exista o deosebire fundamentala intre combinatiile azotului cu elementele electronegative (oxigenul si halogenii) si combinatiile cu oxigenul si halogenii ale celorlalte elemente din grupa Va (in special ale fosforului si arseniului). Primele sunt endoterme si termodinamic nestabile, celelalte (de ex. acidul fosforic) au calduri si entalpii libere de formare negative mari si sunt, prin urmare, deosebit de stabile. Numarul de coordinatie maxim, fata de oxigen, al azotului este 3; al fosforului si arsenului este 4; iar al antimoniu1ui 6. Fata ...