Aliaje Nichel-Crom

Nichelul este componentul principal al aliajelor nichel-crom dentare,al sarmelor si benzilor ortodontice (wipla), al aliajului Nitiol (Ni55 T145) utilizat in ortodontie sub forma de sarma si de asemenea se gaseste in compozitia unor aliaje pentru sudura ( AuNiZn). In literature sunt descrise intre 50 si 250 de cazuri de alerie la aliaje dentare care contin Ni, in acestea fiind incluse si cele datorate sarmelor ortodontice.Luand in calcul toate cazurile de alergie cunoscute si documentate referitor la aliajul Wiron99 al firmei Bego, riscul este mai mic decat cel de a face o alergie alimentara.

In urma testarilor pe animale, compusii minerali care contin nichel, majoritatea hidrosolubili, s-au dovedit a fi toxici pentru embrion. In cadrul unor teste similare, s-a constatat ca nichelul este cel car da cele mai puternice reatii ( dintre elementele aliajelor de NI-Cr,dar este necesar sa se ia in calcul si continutul de crom pentru o analiza corecta).Citotoxicitatea depinde in mare masura de proportia in care se gaseste elemental respective, studii recente aratand ca Ni trebuie sa fie sub 60%.

Ni este un element essential pentru organismul uman, care contine aproximativ 10 mg Ni. Aportul zilnic este recomandat sa fie de 100ug pe zi, in special prin alimente. Compusii minerali ai Ni sunt prost absorbiti de la nivelul tractului intestinal si aparent nu se acumuleaza in organism. Ei sunt eliminati in principal de rinichi. Intoxicatiile cu Ni sunt in principal legate de tractul intestinal si de sistemul nervos central. Pe de alta parte, compusii organici ai Ni ataca mai mult plamanii, creierul, ficatul, rinichii, glandele suprarenale si splina si sunt foarte toxici, in timp ce pulberea de Ni actioneaza la nivelul plamanilor.

Compusii Ni sunt in general foarte hidrosolubili si de aceea, in caz de coroziune,sunt antrenati rapid de saliva in tractul intestinal.Din acest motiv, timpul de contact cu celulele Langerhans prezente in mucoasa bucala si care actioneazaca receptori este foarte scurt. Prin natura si structura sa chimica, mucoasa orala permite o difuziune mai rapida a ionilor de Ni decat pielea, riscul de sensibilizare in cavitatea bucala fiind extreme de mic. Nu exista deocamdata o descriere a acumularilor de Ni de la nivelul organismului. In ciuda alergiilor relative frecvente la contactul dintre piele si Ni, s-a observat clinic ca utilizarea aliajelor de Ni-Cr in cavitatea bucala nu provoaca systematic reactii alergice.

1.Adrian,J.C.,:Tissue response to base metal dental alloys. Military Med.142,784(1977)

2.Meyer,J.M,:Corrosion resistance of nickel-chromium dental casting alloys. Corrosion Science 17,981(1977)

3.Patrascu, I.: Materiale dentare, Ed. Horanda press, Buc., 2002