Adsorbanți alimentari. săruri anorganice anhidre

Cuprins referat Cum descarc?

1. Adsorbtia 4
2. Epurarea apelor tehnologice cu adsorbanti anorganic 5
3. Reducerea emisiilor de HCl, HF si SOx pe adsorbanti anhidrii anorganici 7
4. Parametrii importanti ai adsorbantilor 9
4.1 Umiditatea relativa de echilibru (Ure) 9
4.2 Activitatea apei 10
4.3 Izotermele de sorbtie si calculul stabilitatii de depozitare 12
5. Cercetari cu privire la comportarea substantelor tensioactive 14
5.1. Metode de cercetare 15 
5.2. Starea substantelor tensioactive in solutii apoase in functie de diferiti factor 15
5.3. Studiul proprietatilor carbunilor activi si adsorbtiei substantelor tensioactive 21
5.4. Influenta diferitilor factori asupra adsorbtiei substantelor tensioactive 24
5.6. Studiul mecanismului de sorbtie a cationilor metalelor grele, derivatilor anilinei si a fenolului 29
5.7. Dimensiunile fractale ale adsorbantilor 34
6. Studiu de caz. Bentonita 35
6.1. Bentonita 35
6.2. Bentonita sodica 36
6.4. Bentonita calcinata 37
6.4. Obtinerea bentonitei 37
6.5. Coloane de adsorbtie cu carbune acitv 38
6.6. Instalatii de monofiltrare prin suporturi de filtrare si de adsorbtie 39
7. Aplicatii ale adsorbantiolor anorganici 41
8. Bibliografie 45

Extras din referat Cum descarc?

1. Adsorbtia 
Adsorbtia (v. Adsorbtie) este procesul unitar bazat pe retinerea substantelor impurificatoare (sorbati) pe corpuri solide sau lichide (sorbenti). In cadrul proceselor de sorbtie se disting: retinerea substantei in toata masa sorbentului lichid (absorbtie) si in stratul superficial al sorbentului solid sau lichid (adsorbtie). 
Adsorbtia pe sorbent solizi poate constitui unul din cele mai eficiente procedee de epurare avansata a apelor de substante organice solubile si poate fi aplicata atat la tratarea (purificarea) apelor de suprafata cat si la epurarea apelor reziduale. Procedeul se poate aplica independent sau asociat cu epurarea biologica. Totodata, dupa caz poate fi utilizat ca un procedeu de epurare sau ca un procedeu de epurare finala sau avansata. 
Avantajele procedeului: posibilitatea retinerii impurificatorilor din amestecuri policomponente, eficienta ridicata de epurare, indeosebi la concentratii foarte scazute ale poluantilor. Adsorbtia poluantilor pe sorbenti solizi este rezultatul trecerii moleculelor substantei dizolvate din lichid pe suprafata sorbentului sub actiunea campului de forte de la interfata, care inving interactiunile de hidratare din solutie. Procedeul este rational pentru epurarea apelor reziduale, daca in ele sunt continute predominant substante aromatice, neelectroliti sau electroliti slabi, coloranti, compusi saturati sau hidrofobi (compusi clorurati sau cu grupe nitro) s.a. Procedeul nu este indicat la o impurificare excesiva anorganica sau la impurificarile cu alcooli inferiori. 
Carbunele activ, de diferite sorturi, este unul din cei mai eficienti sorbenti pentru epurarea apelor. In general, ca sorbenti se mai pot folosi diverse materiale artificiale si naturale ca: cenusa, cocs maruntit, tuf vulcanic, silicagel, argile active, polimeri porosi s.a. Structura microporoasa conditioneaza capacitatea de adsorbtie iar macroporii constituie canale transportoare. 
Sorbentul poate fi macroporos, microporos sau mixt. Procesul de sorbtie se poate conduce in conditii statice (fara decalaj intre miscarea lichidului si sorbentului) sau dinamice, cu miscare relativa (defazaj) sorbent - lichid (filtre - coloane, pat fluidizat). Cel mai rational sens de filtrare prin patul de sorbent, dispus in adsorbere, este de sus in jos, prin aceasta realizandu-se trecerea uniforma prin sectiunea coloanei si eliminarea bulelor de gaz. Viteza de filtrare depinde de concentratia impurificatorilor si variaza intre 1 - 6 m/h. Substantele absorbite pot fi recuperate (sorbtie recuperativa) sau nu, cand nu prezinta valoare economica. Sorbentul poate fi regenerat. In cazul utilizarii carbunelui activ ca sorbent, pentru regenerare sau recuperarea substantelor adsorbite se pot utiliza: extractia cu solventi organici, desorbtia antrenarea cu vapori de apa supraincalziti, striparea cu un gaz inert cald, desorbtia cu insuflare de aer cald, desorbtia cu acizi sau baze s.a. In cazul cand nu se urmareste recuperarea substantelor adsorbite (regenerarea distructiva) se aplica procedee termice sau oxidative. La regenerarea termica are loc o pierdere de sorbent de 5 - 10%. La utilizarea filtrelor biologic active din carbune activ, are loc o regenerare continua.
2. Epurarea apelor tehnologice cu adsorbanti anorganic
Adsorbtia, ca proces de epurare, are la baza fenomenul de retinere pe suprafata unui corp a moleculelor unei substante dizolvate in apa. Materialul solid sau lichid pe care are loc retinerea se numeste adsorbant iar substanta care este retinuta adsorbat. 
Substantele retinute pot fi indepartate prin incalzire sau extractie, astfel incat adsorbantul isi recapata aproape in intregime proprietatile initiale. Adsorbtia permite retinerea unor poluanti chiar cand acestia sunt prezenti in concentratii mici si prezinta selectivitate pentru anumite substante. 
Procesul de adsorbtie este caracterizat prin echilibrul de adsorbtie, care exprima repartitia cantitativa, la echilibru, a substantei adsorbite intre faza de adsorbant si faza apoasa supusa epurarii si prin cinetica de adsorbtie, care urmareste mecanismul procesului si viteza cu care se desfasoara acesta. 
Raportul de distributie al adsorbantului intre adsorbant si apa la o temperatura data, dupa un timp de contact suficient pentru stabilirea echilibrului, se exprima prin izoterma de adsorbtie.
Pe baza unor teorii cu privire la mecanismul adsorbtiei sau pe baza rezultatelor experimentale au fost propuse ecuatii care reusesc sa descrie izotermele de adsorbtie (pe portiuni limitate).
O ecuatie frecvent utilizata, dezvoltata pe baze empirice, a fost propusa de Freundlich

Fisiere in arhiva (1):

 Adsorbanti Alimentari. Saruri Anorganice Anhidre.doc