Prelucrarea Minereurilor

1. Introducere

Apele uzate provenite de la extractia si prepararea minereurilor, la fel ca si cele de la extractia si prepararea carbunilor, sunt impurificate atat cu suspensii minerale cat si cu substante chimice. De aceea, multe din constructiile si instalatiile de epurare sunt asemanatoare

Extractia minereurilor in exploatari organizate in subteran sau la suprafata este asociata unor modificari locale importante ale configuratiei scoartei terestre, care afecteaza sensibil regimul hidrologic regional, atat sub aspect cantitativ, prin amplificarea debitelor de apa de suprafata infiltrate in stratele inferioare ale litosferei, cat mai ales calitativ, prin cantitati importante de substante minerale dizolvate pe care le antreneaza in acumularile de apa receptoare.

Orice exploatare miniera consuma ape relative curate din zestrea solului terestru, pe care le restituie incarcate cu substante nocive care dauneaza florei si faunei raurilor si lacurilor, miscorand totodata resursele de apa pentru consum casnic, agricol si industrial. Din acest motiv, este necesar sa se cunoasca in detaliu regimul hidrologic al fiecarei mine si sa se asigure epurarea apelor drenate din formatiunile de roci intersectate prin lucrari miniere.

Încărcarea cu poluanţi a apelor uzate industrial constituie cea mai masivă şi nocivă categorie de poluare. Cauzele poluării cu ape uzate industrial îşi au originea în lacunele concepţiei despre procesul de producţie,examinarea sumară a fenomenelor secundare care nu influenţează rezultatele procesului de bază; se procedează la eliminarea cât mai simplă a deşeurilor şi subproduselor fără preocupări speciale în ceea ce priveşte consecinţele ce pot avea loc asupra mediului. Caracteristica esenţială a apelor uzate industrial o constituie varietatea nelimitată de poluanţi şi nocivitatea lor deosebită. În poluarea cu metale grele a apelor uzate industrial ponderea cea mai mare o au industria minieră, industria metalurgică şi industria chimică.

1.1 Caracteristicile apelor uzate provenite din industria prelucrarii minereurilor

Apele uzate de la extractia minereurilor sunt impurificate atat cu suspensii minerale cat si cu substante chimice. Industria extractiva genereaza doua categorii de ape uzate:

- ape de mina provenite de la extractia minereurilor;

- ape uzate rezultate din procesul de preparare a minereurilor.

Principalele surse de formare a apelor de mina ar fi:

– apele provenite din precipitatii atmosferice si panzele freatice ale apelor de suprafaţa, care se infiltreaza in formatiunile litologice de profunzime;

– apele subterane acumulate in formatiuni acvifere deschise prin lucrari miniere de explorare, de exploatare sau lucrari speciale de asecare;

– apa tehnologica introdusa in exploatarile miniere pentru foraj umed, combaterea prafului, rambleierea hidraulică a golurilor excavate.

In timpul infiltrarii apei prin formatiunile de roci poroase-fisurate sau cu manifestari carstice au loc procese complexe de transfer, dezagregare, descompunere, dizolvare si depunere care confera caracteristici fizico-chimice specifice apelor subterane, dintre care cele mai importante sunt urmatoarele:

- turbiditatea exprima gradul de tulburare a apei ca rezultat al suspensiilor accumulate, constand din fragmente de roci, materii organice, oxizi si hidroxizi de fier si mangan etc. Dupa dimensiuni, impuritatile in stare solida prezente in apa se impart in suspensii grobe (>10-1 mm), suspensii fine (10-1- 10-4 mm) si suspensii coloidale (<10-4 mm);

- pH-ul – cu valori variabile in limite largi (2-9,5) – exprima caracterul acid sau alcalin al apei, in functie de concentratia ionilor de hidrogen;

- temperatura – in stransa legatura cu adancimea si cu procesele fizico-chimice care au avut loc – variaza in general intre limitele 6 250C;

- duritatea este determinate de prezenta in apa a sarurilor de calciu si magneziu: Ca(HCO3)2, CaSO4, CaCl2, Mg(HCO)2, MgSO4 si MgCl2 si variaza in functie de concentratiile acestora. La apele carbonatate calcice, duritatea totala poate depasi valoare de 100 grade;

- compozitia chimica reflecta, de regula, compozitia rocilor cu care apa a venit in contact. Intrucat in cea mai mare parte apele subterane provin din ape de suprafata, acestea contin initial suspensii solide (argila, silice coloidala, materii organice), bacterii si uneori substante chimice dizolvate, colectate de pe terenurile tratate cu erbicide, pesticide sau ingrasaminte chimice (fosfati, azotati). La traversarea zonelor superficiale constituite din sol, argila, nisip etc., are loc un process de autoepurare, dupa care apa capata un rol agresiv asupra rocilor poroase-fisurate prin care circula, producand levigarea si descompunerea unor inerale sum sunt micelle, amfibolii, piroxenii feldspatii s.a. Prin altfel de procese sunt puse in libertate o serie de elemente constitutive (Na, K, Fe, Mn, Co, Mg, SiO2, Al202), dintre care o parte trec in solutie, mineralizand progresiv apa.