Poluarea cu plumb

Extras din referat Cum descarc?

Cantitatea de ioni metalici ingerata de om este strans legata de obiceiurile sale alimentare si bineinteles de continutul in metale toxice al alimentelor. Concentratiile de ioni metalci din produsele alimentare depind de caracteristicile solului (pH-ul, continutul de materie organica etc).
Consumul de alimente a fost identificat ca fiind principala cale de expunere la acest metal toxic, reprezentand mai mult de 90%, in comparatie cu alte cai de expunere cum ar fi inhalarea si contactul cu pielea. Prin urmare, acumularea acestui metal in mediul inconjurator reprezinta o problema strigenta din cauza aspectelor legate de siguranta alimentara si potentialele riscuri pentru sanatatea populatiei . 
Poluarea produselor alimentare cu metale grele devine o problema inevitabila a zilelor noastre. Poluarea aerului, solului si a apelor cu metale cum ar fi plumbul in alimente, contribuie la aparitia unor efecte nocive asupra elementelor mediului inconjurator (flora si fauna). Aparitia componentelor ecosistemului poluate cu acest metal toxic rezulta din cresterea industriala rapida, progresele obtinute in industria chimica, sau din diferite activitati umane. Toti acesti factori au dus la raspandirea metalelor toxice in mediu si in consecinta la afectarea starii de sanatate a populatiei prin ingestia de alimente contaminate cu elemente nocive. Metalele isi pot schimba forma chimica, dar nu pot fi indepartate sau distruse, ceea ce inseamna ca sunt persistente in mediu si pot fi bioacumulate in organismul plantelor si animalelor. Din acest motiv, evaluarea riscurilor ce rezulta in urma expunerii la metale toxice reprezinta o problema importanta pentru protejarea sanatatii publice. 
Plumbul nu este cunoscut doar pentru potentialul toxic direct pe care il prezinta ci si pentru faptul ca interfera cu metabolismul unor metale esentiale.
Capitolul I : PLUMBUL- DATE GENERALE
Plumbul este elementul chimic cu numarul 82 in tabelul periodic al elementelor. 
Figura 1. Plumbul-element chimic
Plumbul este un metal greu, de culoare gri-argintie cu densitate foarte mare. Datorita densitatii ridicate, plumbul si-a gasit utilizarea la protectia contra radiatiei ionizante. De asemenea, plumbul este folosit la fabricarea de greutati cu volum mic dar cu mase mari. Acest metal este toxic pentru organismul uman, intoxicatia numindu-se saturnism.
Oxizii de plumb (miniu, litarga) se utilizeaza la fabricarea vopselelor protectoare si a chiturilor.De asemenea, placutele de plumb se utilizeaza la fabricarea acumulatorilor pentru autoturisme. In trecut, plumbul era folosit la tuburi pentru alimentarea cu apa potabila, lucru grav, din cauza toxicitatii sale ridicate. Sarurile de plumb nu se prea utilizeaza, acetatul utilizandu-se in laboratoarele de microbiologie la fabricarea unor medii de cultura (geloza cu plumb). Datorita punctului de fuziune scazut, plumbul se utilizeaza la bai cu metale topite in laborator si la fabricarea aliajelor de lipit in electrotehnica (aliaje staniu-plumb). Acesta coloreaza flacara in albastru-verzui.
Plumbul metalic obtinut din cuptoare, proaspat taiat, are o culoare albastruie, dar se pateaza imediat cum este expus la aer, capatand o culoare griulie, mata. Cand este topit capata un luciu stralucitor, cromargintiu.
1.1 Surse de Plumb
Plumbul metalic, pur, apare si el in natura, dar este foarte rar. In schimb, plumbul sub forma de minereuri apare frecvent, impreuna cu alte metale cum ar fi zincul, argintul (cel mai adesea) si cuprul, si este extras impreuna cu aceste metale. Cel mai raspandit mineral in care apare plumbul in natura este galena, sau sulfura de plumb (PbS), care contine 86% plumb in greutate (raportul atomilor este insa 1:1). Alte minerale cu plumb sunt ceruzitul, sau carbonatul de plumb (PbCO3) si anglezita, sau sulfatul de plumb (PbSO4).
Figura 2.Un strop de plumb ultrapur proaspat solidificat (din plumb topit).
In Romania printre cele mai importante mine de extragere a minereurilor de plumb au fost minele de plumb de la Baia Sprie si Cavnic de langa Baia Mare.
Capitolul II. METODE PENTRU DETERMINAREA PLUMBULUI
2.1 Determinarea plumbului la nivel de sub-ppt in bauturi racoritoare.O combinatie eficienta intre microextractie in faza lichida si spectrometrie de absorbtie atomica cu cuptor de grafit.
2.2 Contaminarea cu plumb a vegetalelor din solurile agricole din Pakistan si evaluarea riscului de expunere prin intermediul consumului lor utilizand spectrofotometria de absorbtie atomica (AAS- 700-Perkin-Elmer).
2.3 Determinarea continutului de plumb din produse alimentare prin spectrometrie de absorbtie atomica cu atomizare electrotermica 
2.1.1. A fost dezvoltata o metoda DLLME pentru extractia si preconcentrarea Pb din bauturi racoritoare si determinari suplimentare GF AAS. Parametrii importanti ai DLLME, cum ar fi: 
- tipul si volumul de dispersie,
- solventii de extractie,
- concentratia DDTC (agent de complexare,)
- pH-ul au fost mai bine evaluate. 
Rezultatele au fost obtinute folosind 700 uL de acetonitril pentru Pb ca solvent de dispersie, 60 uL CCl4 ca solvent de extractie si 500 uL de solutie DDTC 1,5%. Precizia a fost evaluata prin analize de recuperare si cu un nivel relativ de deviatie (RSD) sub 7% si a variat intre 95-108% pentru Pb, LOD(limita de detectie) a fost 0,072 ng/L pentru Pb.


Fisiere in arhiva (1):

  • Poluarea cu plumb.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1. Jaime S. Mandlate , Bruno M. Soares , Tassia S. Seeger , Paula Dalla Vecchia, Paola A. Mello,
Erico M.M. Flores , Fabio A. Duarte (2017), Determination of cadmium and lead at sub-ppt level in soft drinks:An efficient combination between dispersive liquid-liquid microextraction and graphite furnace atomic absorption spectrometry. Food Chemistry 221, 907- 912.
2. Zahir Ur Rehman , Sardar Khan , Mark L. Brusseau c, Mohammad Tahir Shah (2017), Lead and cadmium contamination and exposure risk assessment via consumption of vegetables grown in agricultural soils of five-selected regions of Pakistan, Chemosphere 168, 1589-1596.
3. Constantin CIOBANU, Corelatii intre aportul alimentar de metale toxice (cadmiu si plumb) si nivelul acestora in lichidele biologice, Iasi 2013.
4. Regulamentul nr. 1881/2006 al comisiei din 19.12.2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiti contaminanti din produsele alimentare. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 364, 20.12.2006, 5-32.
5. Regulamentul nr. 78/ 2005 al comisiei din 19.01.2005 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 466/2001 in ceea ce priveste metalele grele. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 16/43, 20.01.2005.
6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Plumb


Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!