Halogenii - grupa a VII-a din sistemul periodic

Cuprins referat Cum descarc?

CUPRINS
1.Caracterizarea grupei pag 2
1.1Fluorul pag 4
1.2Clorul pag 5
1.3 Bromul pag 10
1.4 Iodul pag 12
1.5 Astatinul pag 13
2. Obtinerea halogenilor pag 14
3.Structura halogenilor pag 14
4. Propietati fizice pag 15
5. Propietati chimice pag 16
6. Utilizari pag 18
Bibliografie pag 19

Extras din referat Cum descarc?

Halogeni
-grupa VII A din sistemul periodic-
1. Caracterizarea grupei
Elementele fluor,clar, brom, iod, cum si elementul radioactiv astatin, formeaza grupa VII A din sistemul periodic, cunoscuta si sub numele de grupa halogenilor. Atomii acestor elemente contin sapte elctroni in stratul electronic exterior, avand deci configuratia ns2np5 : Pe penultimul strat electronic fluorul are doi electroni, clorul opt eleetroni, iar celelalte elemente din grupa l8 electroni. 
Corespunzator pozitiei lor in sistemul periodic, imediat inaintea grupei ga!zelor rare, atomii halogenilor manifesta tendinta de completare a octetului elec!tronic fie prin legatura ionica, fie prin legatura covalenta. 
Astfel, cu elementele electropozitive, formeaza combinatii ionice, in care! elementele grupei sunt anioni: 
XO + e = X e (XO = elementul grupei)
Ionizarea atomului de halogen este un proces exoterm. De aceea combinatiile! ionice ale halogeniIor sunt deosebit de stabile, ca de exemplu NaCI. 
Atomii elementelor acestei grupe isi pot completa octetul lor si prin formarea unei legaturi covalente prin participarea electronului p necuplat din stratul electronic exterior. Asemenea legaturi sunt formate cu elemente slab electrone!gative. Intre aceste doua tipuri de legaturi exista si combinatii intermediare, cum sunt hidracizii, HX. 
Cu exceptia fluorului, halogenii pot forma compusi tri-, penta- si heptaco-valenti in care au stari de oxidare' pozitive. Aceasta se explica prin posibilitatea atomilor de clor, brom si iod de a participa cu orbitali d la formarea unor lega!turi. 
Fluorul , ca cel mai electronegativ element, nu poate forma combinatii in care sa aiba stari de oxidare pozitiva. (In combinatiile lui, are numai starea de' oxidare -1.) 
Pozitia aparte pe care o ocupa fluorul fata de congenerii lui la formarea unor compusi in care halogenul manifesta stari de oxidare pozitiva este o consecinta a structurii atomilor halogenilor.
La atomul de fIuor, intre stratul de valenta si nucleu exista un singur strat electronic forma din doi electroni. Ecranarea elctroniIor de valenta produsa de acest unic strat electronic interior este slaba si ca urmare, electronii de valenta sunt puternic atrasi de nucleu, de unde raza mica a atomului de fluor si deci energia mica a orbitalilor s si p din stratul de valenta. Cum in stratul n = 2 nu exista orbitali d, iar diferenta de energie intre orbitalii s si p din acest strat si orbitalii d din stratul n =3 este mult prea mare, nu este posibila o promovare de electroni in acesti orbitali d, deci formare de orbitali hibridizati in care intervin orbltali d.
La congenerii fIuorului, atractia nucleului asupra electronilor de valenta este !slabita din cauza ecranarii acestora de catre mai multe straturi electronice inte!rioare. Ca urmare, electronii de valenta sunt mai putin puternic retinuti. In plus, de la n= 3, stratul electronic de valenta are si orbitali d in acelasi strat. Diferenta de energie intre orbitalii s si p si orbitalii d fiind mai mica decit la fIuor, este posibila formarea de orbitali hibridizati cu implicare de orbitali d, cum si formarea de legaturi ?(p,d).
La atomul de iod, la care ecranarea electronilor de valenta cauzata de stra!turile electronice interioare este foarte mare, si deci raza atomica este foarte !mare, formarea legaturilor ?(p,d) nu se mai poate realiza decat in masura redusa.
Halogenii cu stari de oxidare formal pozitive apar in complecsi. In acesti complecsi numerele de coordinare variaza de Ia 2 1a 7. Complecsii sunt formati fie !cu oxigen, fie cu un alt halogen mai negativ; ei pot fi ioni, ca de exemplu : ClO2, ClO3, ClO4 sau molecule neutre, ca de exemplu ClF3 sau IF7 
Numarul maxim de oxidare, +7, este realizat mai greu la iod decat la clor. Astfel, oxidul cel mai stabil al iodulul nu este I2O7, ci I2O5 , in timp ce la clor singurul oxid stabil este C12O7; tot asa, periodatii IO4 sunt mai putinstabili decat iodatii, pe cand percloratii, ClO4, sunt mai stabili decat cloratii ClO3.
Culoarea haIogeniIor, se inchide de la galben deschis (in cazu fIuoruIui) la rosu-violet (in cazul iodului). Intensificarea culorii elementelor (si a compusilor lor covalenti) cu cresterea marimii atomilor se datoreste unei deplasari progresive a benzilor de absorbtie electronica spre Iungimi de unda mai mari in spectrul de absorbtie.

Fisiere in arhiva (1):

 Halogenii - Grupa a VII-a din Sistemul Periodic.doc