Analize Calitative și Cantitative ale Colesterolului

Introducere, definiții și rol

Colesterolul (C27H46O) este un alcool organic, sterol identificat în membrana celulară și în țesuturile organismului transportat în sânge. Termenul provine din grecescul chole (bila) și stereos (solis) plus sufixul `ol´, fiind identificat în calculii colesterolici în anul 1784. De regulă, el nu se absoarbe prin alimentație, ci se sintetizează în oragnismul animal. Se concentrează la nivelul ficatului, maduvei spinării, a creierului dar și la nivelul placii de aterom, conducând la ateroscleroza. Colesterolul are un rol important în organism, numeroase procese biochimice avându-l drept precursor. Colesterolul este cel mai comun și mai răspandit sterol întalninduse în regnurile vegetale și animale sub formă liberă sau esterificată este o substantă cristalină insolubilă în apa și solubilă în anumiți solvenți organici.

Formula colesterolului

În organism el provine din surse alimentare (untură, găbenus de ou, mezeluri, carne de porc grasă etc), dar și din capacitatea anumitor țesuturi ca ficatul, intestinul, glandele suprarenale, glandele sexuale, pielea, măduva osoasă și peretele arterial de a-l sintetiza. Conținutul în colesterol al hranei pe care o consumăm influențează doar în mică măsură valoarea grasimii din sânge. Totalul de colesterol din sânge se compune din colesterol LDL și colesterol HDL. . Valorile mari de LDL sunt considerate drept "rele", pentru ca LDL-ul se depune în artere și duce la arterioscleroza. Valorile mari de HDL sunt considerate în schimb, drept "bune", pentru ca HDL-ul combate depunerile de calcar pe pereți vaselor. Când valoarea totală a colesterolului depășeste 200 mg/dl, medicul e dator să măsoare separat valorile LDL-ului și ale HDL-ului, pentru a aprecia mai corect riscul instalării arteriosclerozei.

• LDL - lipoproteine cu densitate mică așa numitul colesterol “rău”

• HDL- lipoproteine cu densitate mare

ROLUL COLESTEROLULUI

Colesterol-ul este necesar pentru:

- menținerea integrității celulare; de asemenea are rol în reglarea vâscozității fluidelor celulare (sânge). Datorită grupării hidroxil, interacționează cu restul fosfat al membranei celulare, iar steroizii cu moleculă mare și lanțul hidrocarburic sunt introduse în membrană.

- sinteza bilei (acizi biliari)

- metabolismul vitaminelor liposolubile: A, D, K, E; este precursor major al vitaminei D.

- precursor al reacțiilor de sinteză a: hormonilor steroidici (cortisol și aldosteronă în glandele suprarenale), hormonilor sexuali progesteron, estrogen și testosterone

- intervine la nivelul sinapselor nervilor

- intervine în sistemul imunitar, inclusiv împotriva cancerului.

Metode de analizat

O metodă nouă și precisă pentru măsurarea simultană a HDL seric și LDL lipoproteine (a) colesterolului prin ultracentrifugare și cromatografia lichida de înaltă performanță.

Plasma lipoproteine cu densitate mare (HDL) și lipoproteine cu densitate mică (LDL) este compusă din subfracțiuni eterogene, care sunt diferite în conținut ,dimensiune, densitate si funcție. Prin ultracentrifugare, HDL poate fi separat în HDL2 si HDL3 subclase, cu densități de 1.063-1.125 kg / l și 1.125-1.210 kg / l. În mod similar, LDL poate fi, împărțit în mare LDL plutitor (LDLa, 1.006-1.044 kg / l) și mici, dens LDL (LDLb, 1.044-1.063 kg / l). Mai multe linii de probă sugerează că efectul protector al HDL este mai bine reflectat în concentrații de HDL2-C decăt la cei din totalul-HDL-C sau C-HDL3. . Numeroase studii au arătat că LDLb este mai aterogen decât LDLa. Studiile prespective au raportat fenotipul redus LDL a fi un predictor important al bolilor cardiovasculare ulterioare (BCV). Prin urmare, o analiză detaliată a ambelor lipoproteine principale și a subclaselor lor este necesară pentru evaluarea mai eficientă a situației de risc BCV. O varietate de metodologii au fost utilizate pentru determinarea subfracțiunilor lipoproteinelor, inclusiv ultracentrifugarea analitică, ,electroforeza în gel, rezonanța magnetică nucleară cromatografia de lichide de înaltă performanță (HPLC) și precipitarea chimică. Cu toate acestea, aceste metode necesită fie volum mare de probă, forța de muncă intensivă. Lipoproteinele au fost inițial definite prin densitatea lor plutitoare. Ultracentrifugarea rămâne în continuare tehnica de separare cea mai de încredere pentru lipoproteine. Obstacolele majore pentru utilizarea ultracentrifugari au fost cerința de volumul mare de probe de ser, precum și contaminarea HDL recuperat și a fracțiunilor LDL cu apolipoproteinei (APO) B-conțin LP(a). Lp (a) este o particulă a LDL, care conțin apo B100 și apo (a), care sunt covalent legate între ele printr-o legătură disulfit. La preparare prin ultracentrifugare, Lp (a) este găsit aproape complet în intervalul 1.050 - 1.100 kg / l, care se suprapune cu HDL2 si LDLb. Lp (a) a fost în mod tradițional măsurat prin teste biologice îndreptate împotriva apo (a) care variază foarte mult din cauza apo (a) polimorfism genetic. Am stabilit anterior o ultracentrifugare nouă (UC / HPLC) metoda HPLC pentru determinării serice ale LDL-C și HDL-C, cu o cantitate mică de probe de ser. În acest studiu, este investigat în continuare distribuția densității de Lp (a-) prin metoda UC / HPLC pentru determinarea concentrațiilor de colesterol de la 4 subfracțiuni lipoproteice și Lp (a). ). Această metodă prevede o procedură de stabilire a profilurilor rapide HDL2, HDL3, LDLa, LDLb și Lp (a), cu un numar de probe de 0,25 ml ser, permite prelevarea de probe automată, nu implică nici o reconstituire, este foarte precisă și sensibilă, și pot fi folosite la cercetare în laboratoare clinice pentru profilarea lipoproteinelor.