Matricea cadrului logic

Date despre matricea logica (un instrument foarte util si folosit pe scara larga de catre marii finantatori) Definitie, utilizare, aplicabilitate ...

4 Terminologie

4 Completarea unei matrice logice

4 Logica pe verticala

4 Ipoteze si riscuri

4 Logica pe orizontala

Date despre matricea logica (un instrument foarte util si folosit pe scara larga de catre marii finantatori). Definitie, utilizare, aplicabilitate ...

Terminologie

O mare parte din termenii folositi in mod uzual intr-o matrice logica sunt deja cunoscuti pentru cei care au mai avut contact cu managementul de proiect. Cu toate acestea folosirea intr-un mod adecvat a terminologiei ar putea sa para dificila. Metoda Cadrului Logic a fost folosita pentru prima oara de armata SUA, iar de atunci o parte din jargon a ramas in aceasi forma. De aceea este important sa fie cunoscuta si varianta in engleza a conceptelor. Totusi nu va impiedicati de cuvintele folosite. Puteti sa retineti ca atat obiectivul general ("goal"), cat si scopul ("purpose"), output-urile, sau activitatile sunt toate niste obiective (formulate in functie de diferitele niveluri ale ierarhiei mijloace-scop a proiectului). Desi exista mai multe modele de matrici logice, este probabil sa va intalniti cu urmatorii termeni:

Descrierea proiectului - Coloana "descrierea proiectului" din cadrul matricii logice ofera un sumar narativ a ceea ce intentioneaza proiectul sa obtina si cum. De asemenea descrie modalitatile prin care urmeaza sa fie atinse obiectivele pe care si le propune proiectul. Testarea corectitunii elementelor din aceasta coloana se face cu ajutorul logicii verticale.

Obiectiv general ("goal") - face referire la obiectivele sectoriale sau nationale la care proiectul este menit sa contribuie, spre exemplu: cresterea veniturilor, imbunatatirea statutului nutritional, reducerea criminalitatii, a coruptiei, etc. Poate fi exprimat si descriind presupusul impact al proiectului. Obiectivul general este mai mult o declaratie de intentie.

Scop ("purpose") - se refera la ceea ce trebuie sa se obtina in urma proiectului, in ceea ce priveste dezvoltarea. Scopul trebuie sa fie raspunsul la problema centrala care a fost identificata in faza de documentare a proiectului. Ca exemplu scopul poate preconiza o crestere in productia agricola, accesul mai larg la vaccinari, apa mai curata, sau capacitate institutionala si sisteme de management locale imbunatatite, un mai mare grad de alfabetizare in randul tinerilor romi din localitatea X, etc. De cele mai multe ori, pentru un proiect, exista un singur scop. Sfat: incercati sa realizati un arbore al problemelor, dupa care transformati problemele in obiective (acest lucru va va ajuta sa determinati la care nivel al ierahiei se pozitioneaza fiecare obiectiv).

Obiective specifice/componente. - Atunci cand proiectul este relativ complex si are un numar mare de output-uri, este util ca acestea sa fie grupate in niste componente (alese dupa criterii sectoriale, functionale, institutionale, etc.). In acest caz se foloseste cate un obiectiv pentru fiecare componenta. Obiectivele specifice, sau componente, trebuie sa ofere o legatura logica intre output-urile acelei componente si scopul proiectului. Componentele pot fi asemenate cu ingredientele in prepararea unui fel de mancare - in loc sa avem sare, legume, apa, etc. avem comunicare, management, infrastructura informationala, etc. (pentru un scop cum ar fi " un grad mai mare de acces la internet al liceenilor din comuna X). Dupa ce am identificat componentele unui proiect (sau ingredientele acestuia) formularea obiectivului trebuie sa tina cont de caracteristicile SMART (ex., pentru componenta comunicare, obiectivul poate fi "sa creasca cu cel putin 70% numarul de liceeni din comuna X care acceseaza saptamanal internetul prin intermediul telecentrului comunitar).

Output-uri (traduse si ca "rezultate asteptate" in formatul standard de matrice logica oferit de PHARE) - se refera la rezultate specifice si produse tangibile (bunuri si servicii) produse prin realizarea unor sarcini sau activitati. De exemplu: construirea unui sistem de irigare sau a unei rezerve de apa, zone de pamant plantate sau dezvoltate, vaccinarea copiilor, construirea de cladiri sau alte elemente de infrastructura, elaborarea specificatiilor pentru recrutarea si instruirea personalului, etc. Fiecare componenta trebuie sa aiba cel putin un output si de obicei are 4 sau 5. Furnizarea outputuri-lor trebuie sa se afle sub controlul direct al managementului

Activitati - in terminologia LFA activitatile se refera la sarcinile specifice indeplinite pentru a atinge output-urile cerute. Exemple pentru rezerva de apa a unei comunitati pot fi: realizarea designului, stabilirea comitetului celor care vor folosi apa si a procedurilor de intretinere a rezervei, pregatirea locatiei, colectarea de materiale din zona, construirea rezervorului si realizarea retelei de tevi, saparea puturilor si comisionarea. Matricea logica nu trebuie neaparat sa includa prea multe detalii despre activitati, pentru ca altfel, devine prea lunga si potential prescriptiva. Daca se cer specificatii detaliate ale activitatilor, acestea trebuie prezentate separat intr-un program de activitati, sub forma de tabel si nu in matricea insasi.

Input-uri - se refera la resursele necesare pentru realizarea activitatilor si producerea output-urilor, de exemplu: personal, echipament, si materiale. Inputurile nu vor fi incluse in formatul matricii.

Ipoteze - se refera la conditiile care afecteaza progresul sau succesul proiectului, dar asupra carora managerul proiectului nu are control direct, de exemplu, schimbarile de pret, abundenta ploilor, strategiile de reforma privind pamantul, respectarea sau nerespectarea legii, etc. O ipoteza este o propozitie pozitiva despre conditiile care trebuie sa fie indeplinite pentru ca obiectivele proiectul sa fie atinse. Riscul este o propozitie negativa despre ce ar putea impiedica obiectivele sa se indeplineasca..

Indicatori - se refera la informatia de care avem nevoie pentru a determina progresul spre indeplinirea obiectivelor. Un indicator trebuie sa ofere, acolo unde este posibil, o unitate clar definita de masura si o tinta care sa detalieze cantitatea, calitatea sau organizarea in timp a rezultatelor asteptate.

Mijloacele de verificare - trebuie sa specifice clar sursa din care vor fi colectate informatiile cu privire la indicatori. Trebuie luat in considerare modul in care informatia va fi colectata (metoda), cine va fi responsabil si frecventa cu care informatia trebuie furnizata.

Logica verticala - unul dintre instrumentele de verificare a corectitudinii unui design de proiect. Identifica intentiile proiectului, clarifica relatiile cauzale de tip mijloc-scop din cadrul acestuia si specifica situatiile dincolo de controlul managerului de proiect (ipotezele), care pot influenta indeplinirea obiectivelor (coloanele 1 si 4).

Logica orizontala - defineste modul in care vor fi examinate obiectivele proiectului din descrierea indicatorilor si a mijloacelor prin care se va realiza verificarea (coloanele 2 si 3). Logica orizontala asigura cadrul pentru monitorizarea si evaluarea proiectului.

Completarea unei matrice logice

Asa cum am mai spus, matricea trebuie sa alcatuiasca un rezumat al proiectului si, chiar atunci cand apar detalii legate de rezultate, nu trebuie sa se intinda pe mai mult de cinci pagini. Matricea are patru coloane si, de obicei, patru sau cinci randuri, depinzand de numarul nivelurilor de obiective utilizate pentru a explica relatia dintre mijloacele folosite si finalizarea proiectului.

Figura 2 prezinta structura matricei si indica secventa generala pentru completarea partilor componente. Descrierea proiectului este completata prima, apoi ipotezele, indicatorii si, in final, mijloacele de verificare. Completarea matricei trebuie considerata un proces iterativ de planificare. Chiar dupa ce a fost completata o parte a matricei, se va reveni