Hard-disk-ul reprezinta cea mai importanta unitate de stocare a datelor. Acestea sunt inmagazinate permanent, indiferent daca calculatorul este deschis sau inchis . Pe hard-disc sunt stocate toate fisierele de date ale utilizatorului. Hard-disk-ul serveste drept memorie non-volatila ,mediu de stocare pentru documentele ,fisierele sau aplicatiile utilizatorului. Discul dur, sau hard-diskul a fost introdus pentru prima data de catre firma IBM sub denumirea de disc Winchester (3340), in scopul de a imbunatati unitatile DASD (Direct Access Storage Device) de stocare existente pana atunci. Acesta avea o capacitate extraordinara pentru acea perioada, de 5MB impartita pe 24 de platane. Cu 25 de ani mai tarziu cunoscutul producator de HDD-uri, Seagate introduce pe piata primul HDD pentru calculatoare personale, capabil sa inmagazineze pana la 40 MB, ajungand la rate de transfer de 625 KBps folosind modul de codare MFM (Modified Frequency Modulation). Acest mod de codare era folosit de vechile FDD-uri (floppy disk drive) sau sisteme de inmagazinare de date. Este destul de greu de crezut ca in anul 1980 spatiul de 100 MB pe hard-disk era considerat foarte generos in timp ce in zilele noastre ar fi cu totul nefolositor chiar si numai pentru sistemul de operare. In prezent, aplicatiile pentru hard-disk-uri au depasit granitele computerelor si sunt incluse in o suita de aparate digitale (dvd playere, mp3 playere si chiar telefoane mobile sau PDA-uri). Capacitatea Primul lucru pe care il comunica fiecare producator despre hard-disk-urile sale este capacitatea. De obicei, fiecare producator ofera mai multe modele cu capacitati din ce in ce mai mari, adresate unor segmente de piata diferite. De aceea, pe piata pot fi gasite mai multe variante, cu capacitati ajungand la peste 1000 GB. Performante Un hard-disk lent influenteaza cel mai mult, fata de orice alt dispozitiv, performantele unui calculator. Un hard lent este in stare sa ,,umbreasca" un procesor puternic. Viteza efectiva a hard-disk-ului este dictata de un numar de factori. Viteza de rotatie Dintre caracteristicile principale pe care le are HDD-ul cea mai importanta este viteza de rotatie (RPM). Viteza de rotatie este foarte importanta pentru ca de ea depinde viteza de acces la datele de pe platane si tot de ea depinde si rata de transfer a informatiei. Asadar cu cat viteza de rotatie este mai mare cu atat capul de citire/scriere se deplaseaza mai repede si mult mai multe date ajung sa fie citite/scrise. Viteza de rotatie a platanelor este constanta. Viteza de rotatie care a fost mentinuta o vreme la hard-urile EIDE mai vechi era pana la 5400 RPM iar a hard-urilor SCSI era de 7200 RPM. In timp aceasta viteza a tot crescut, atingand acum limitele de 7200 RPM pentru HDD-urile IDE si pana la 12000 RPM pentru cele SCSI. Tipul interfetei HDD-urile sunt accesate prin mai multe tipuri de magistrale: ATA (PATA sau IDE), Serial ATA (SATA), SCSI si SATA SCSI (SAS). - ATA Este o interfata standard pentru conectarea HDD-urilor alaturi de alte tipuri de medii de stocare, inventata in 1986 de catre Western Digital. Exista destul de multe sinonime ale termenului ATA, de exemplu IDE (Integrated Drive Electronics) si ATAPI (Advanced Technology Attachment Packet Interface). De asemenea odata cu introducerea Serial ATA (SATA) in 2003, termenul ATA a fost redenumit Parallel ATA (PATA). Standardul ATA permite lungimi ale cablului de maxim 46 de centimetri, desi se pot achizitiona si cabluri de 91 de centimetri. ATA ofera cea mai comuna si ieftina modalitate de interfata de conectare. Daca doua dispozitive se ataseaza la un singur cablu, unul dintre ele este numit Master iar celalalt Slave. Unitatea conectata pe Master apare in general prima cand BIOS-ul sau sistemul de operare detecteaza si enumera dispozitivele conectate. Daca este o singura unitate conectata la cablu, ideal ar fi sa fie configurata ca Master (unele tipuri de unitati, cum sunt HDD de la Western Digital, au o setare speciala Single pentru conectarea cu un singur cablu). O alta setare pentru configurarea conectivitatii unitatilor este Cable Select, care selecteaza singur daca unitatea este Master sau Slave in functie de pozitia de pe cablu in care este conectata. Toate aceste setari se obtin prin mutarea unui jumper pe pozitiile respective de obicei inscriptionate pe unitate. Interfata ATA are o latime de 16 biti, o latime de banda de 16 MB/s la primele variante, mai tarziu latimea crescand la 33, 66, 100 si 133 MB/s.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
