Cablul coaxial Cablu coaxial este format dintr-o sirma de cupru rigid, protejata cu un material izolator. Acest material este incapsulat intr-un conductor circular, de obicei sub forma unei plase strans intretesute. Conductorul exterior este acoperit cu un invelis de plastic protector. In figura 1 este prezentata o vedere in sectiune a cablului coaxial. Figura 1 - Un cablu coaxial Structura si ecranarea cablului coaxial asigura o buna impletire a necesitatilor semnificative de largime de banda totodata de imunitate excelenta la zgomot. Largimea de banda poate depinde de calitatea cablului, de lungime, de raportul semnal-zgomot. Cablurile moderne au o banda de frecventa de aproape 1 GHz. Retele de cablu coaxial au avut perioada de impact maxim la jumatatea anilor '90, Odata cu aparitia mediilor torsadate (LJTP, STP) popularitatea lor a inceput sa scada. Desi ofera o mai buna ecranare si permit distante mai mari, mediul coaxial este unul analogic, spre deosebire de mediul torsadat unde transmisia se realizeaza digital. Eliminarea etapelor de conversie digital-analogic au permis costuri mai reduse pentru echipamentele de retea destinate retelor bazate pe UTP, in plus, folosirea unor perechi distincte pentru transmisie si receptie fac din UTP un mediu de comunicatie full-duptex, spre deosebire de retelele bazate pe medii de transmisie coaxiale. Retelele de date bazate pe cablu coaxial mai pot fi inca intalnite in cazul unor mici retele de cartier, dar in ultimii ani acestea au devenit extrem de rare, Cablul torsadat Figura 2 - Cablu UTP Cablul torsadat este format din mai multe fire de cupru izolate, avand o grosime tipica de Infim, impletite doua cate doua (torsadate). Majoritatea cablurilor torsadate folosite pentru retele locale contin opt fire, asadar, patru perechi. Rasucirea firelor dintr-o pereche este necesara pentru anularea efectului de antena caracteristic liniilor lungi. Acest efect ar produce interferente electrice, ceea ce ar conduce la pierderi de date. Pe langa interferentele cauzate de campurile electrice induse de alte fire din interiorul aceluiasi cablu, pot aparea Si interferente din surse exterioare Cablului (de exemplu: existenta unui motor electric in apropiere, sau, pentru cablurile aflate in exteriorul cladirilor, descarcarile electrice din atmosfera). O metoda prin care se incearca reducerea la minim a interferentelor exterioare este transmiterea diferentiala. Transmiterea diferentiala, sau transmiterea in mod balansat, presupune ca semnalul util transmis sa reprezinte diferenta dintre semnalele electrice de pe cele doua fire ale unei perechi. Astfel, daca apar interferente electrice de la surse exterioare cablului, acestea vor afecta ambele fire in mod egal, diferenta dintre semnale ramanand constanta. O alta metoda de prevenire a interferentelor exterioare este ecranarea cablurilor. Ecranarea presupune existenta unui invelis format dintr-o plasa sau o foita metalica ce are rol de cusca Faraday, Din punct de vedere al ecranarii, exista doua feluri de cabluri torsadate: ecranate (shielded) si neecranate (unshielded). Cele neecranate se numesc UTP (unshielded twisted pair) si sunt cele mai folosite in cadrul retelelor locale de calculatoare, fiind, de altfel, si cele mai Ieftine. Dezavantajul cablurilor UTP este ca nu pot fi folosite in exteriorul cladirilor, deoarece ar fi supuse unor posibile socuri electrice foarte mari, ce ar duce la defectarea echipamentelor conectate. De aceea, in exteriorul cladirilor se foloseste, in general, cablu ecranat: ScTP (screened twisted pair), STP (shielded twisted pair) sau S/STP (screened shielded twisted pair). ScTP, numit si FTP (failed twisted pair), are un singur invelis de ecranare exterior si este doar cu putin mai gros decat UTP. Cablul STP are, pe langa invelisul de ecranare identic cu cel de la ScTP, cate un invelis separat pentru fiecare pereche. Acest lucru il face mult mai rezistent la interferente, dar si mult mai scump. in plus, fiind mai rigid, este si ceva mai greu de manevrat. Figura 3 - Cablu STP Figura 4 - UPT solid si litat Din punct de vedere al maleabilitatii, cablurile torsadate se impart in solide si litate. Cele solide au in interiorul fiecaruia dintre cele opt fire ale cablului cate un singur fir de cupru de aproximativ 1mm, spre deosebire de cele litate, la care fiecare fir este format dintr-o multime de fire foarte subtiri, numite lite, Cablurile litate sunt asadar mai flexibile, fiind potrivite pentru cablarile orizontale (de la priza de perete pana la statia utilizatorului), in timp ce cablurile solide sunt folosite la cablarile verticale (acolo unde este nevoie, de obicei, de cabluri rigide}.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
