Raport despre Sistemul de Pregătire Inițială și Continuă a Cadrelor Didactice în Republica Moldova

0. Preliminarii

Republica Moldova este situata în sud-estul Europei Centrale, avînd la frontiera de nord, est si sud, Ucraina, iar în Vest, România, cu o mica iesire (500m, Giurgiulesti) la Dunare. Suprafata republicii este de 33700 km2. Densitatea populatiei este de 128 persoane pe un metru patrat. Limba oficiala este Româna. Capitala tarii este orasul Chisinau. Culte: ortodoxism. Moldova a devenit tara-membra a Natiunilor Unite la data de 2 martie, 1992.

Moldova este una dintre cele mai mici tari din fosta Uniune Sovietica, cu o suprafata aproximativ egala cu a Belgiei. Mai mult de 50% din populatia ei de 4,4 milioane, diversa din punct de vedere etnic, locuieste în zonele rurale. Agricultura si prelucrarea produselor agricole continua sa domine economia nationala, constituind aproape 60 % din PIB. Cultura moderna moldoveneasca si civilizatia sînt în legatura cu traditia istorica a României. În cel de-al doilea secol, teritoriul de la Nistru spre vest a fost ocupat de Romani, astfel, a aparut natiunea latina, care va constitui mai tîrziu fundamentul de baza pentru formarea natiunii române. Fiind situata din punct de vedere geografic între partile de est si de vest a Europei, unde au migrat multe popoare nomade, la sfîrsitul secolului XIII pîna la mijlocul celui de-al XIV, românii au creat formatiuni de stat. Chiar de la început, statele române s-au confruntat cu invazii ale statelor vecine, în special, cele ale Imperiul Otoman, sub dominatia caruia poporul român s-a aflat în sec. XVII. Celelalte parti ale teritoriului au fost sub dominatia Imperiului Habsburgic si cel Rus cîteva sute de ani mai tîrziu.

În pofida separarii politice si a asupririi culturale, românii nu au încetat sa aspire si sa lupte pentru unitatea nationala. În anul 1918 au aparut conditii favorabile pentru auto-determinarea nationala, asfel încît, la 1 decembrie, 1918, a fost creat Statul Unitar National Român, care includea cea mai mare parte a Moldovei actuale. Înca în 1940, conform Pactului sovieto-german Molotov-Ribbentrop, teritoriul actualului stat Moldova a fost anexat Uniunii Sovietice. Moldova a fost o republica sovietica pîna în 1991, cînd la data de 27 august si-a declarat independenta de stat.

Ca majoritatea republicilor sovietice, economia Moldovei a fost compromisa substantial în urma dezintegrarii. Socurile comerciale serioase, conflictele armate si o serie de calamitati naturale au cauzat o reducere drastica a productiei nationale si a nivelului vietii în Moldova în prima jumatate a anilor 1990. Între 1991 si 1994 productia si salariile reale au scazut cu 60%, în timp ce numarul angajatilor a scazut de la mai mult de 2 mln. de oameni în 1991, pîna la aproximativ 1,7 mln. în 1994. 4. În Moldova agricultura este ocupatia de baza, în domeniul agriculturii fiind angajati aproape o treime din totalul fortei de munca si constituie aproximativ 40% din produsul net a tarii. Industria acopera aproape 22% din plasament. Spitalele, scolile si alte institutii au accesul liber pentru toti oamenii. Din cauza dificultatilor financiare angajatii asteapta deseori luni întregi pentru a-si primi salariile, care nu corespund costulu minim de consum. În ultimii sase ani, profesorii recurg la organizarea grevelor cel putin o data în decursul unui an de studii.

Actualmente Moldova se orienteaza spre o economie de piata. Procesul de privatizare a multor sectoare care, în mod traditional, apartineau statului, decurge tot mai intens si obtine un loc tot mai important în dezvoltarea economica a tarii. Ale eforturi ale reformei includ liberalizarea preturilor si a ratei de profit, precum si înlaturarea unor revizii ale exporturilor. 58% din exporturile Moldovei se îndreapta spre Rusia, Kazahstan, Ucraina, Belarus. Si România importa anumite bunuri din Moldova. Partenerii de import sînt Rusia, Ukraina, Belarus, România, Germania si alte tari. Astazi, Republica Moldova îsi face cale spre o independenta reala si spre consolidarea unei societati democratice autentice.

1. Contextul general al formarii cadrelor didactice

1.0. Formarea cadrelor didactice reprezinta o componenta-cheie a oricarui sistem educational, componenta, care la rîndul ei, este declarata ca prioritara si anticipeaza dezvoltarea învatamîntului (L.Î. art.54). Conform Legii Învatamîntului din Republica Moldova (art.3) învatamîntul constituie o prioritate nationala, iar politica educationala a statului se întemeiaza pe principiile umanismului, accesibilitatii, adaptivitatii, creativitatii si diversitatii, fiind un învatamînt democratic si umanist, deschis si flexibil, formativ-dezvoltativ si se bazeaza pe valorile culturii nationale si universale (art.4). Obiectivul educational major al scolii consta în dezvoltarea libera, armonioasa a omului, care se poate adapta la conditiile în schimbare a vietii (art. 5).

Perioada actuala, calificata de tranzitie, este proprie tinerelor state formate de curînd ca rezultat al destramarii imperiului sovietic si al regimului comunist. Tranzitia pentru pentru Moldova, înseamna o schimbare radicala, o reforma de calitate, determinata de complexitatea problemelor si de specificul societatii noastre post-totalitare. Reformele sociala, economica, culturala, educationala, care s-au declansat în tara, încearca o trecere de la dictatura la democratie, de la economia planificata la economia de piata, de la educatia comunista la educatia democratica. Noile orientari si obiective necesita, în primul rînd, schimbarea mentalitatii, nevoia de a crea un om capabil sa se readapteze continuu, rapid si eficient. În viziunea majoritatii politicienilor educatiei din tara noastra dar si a practicienilor cea mai mare problema cu care se confrunta azi învatamîntul din Moldova, inclusiv formarea cadrelor, este saracia, lipsa unor fonduri bugetare pentru cele mai elementare si stringente necesitati, altii, o minoritate neînsemnata, constata însa ca adevaratul blocaj al reformelor începute nu este financiar sau politic, ci tine de domeniul resurselor umane, care întotdeauna au fost o componenta a progresului.

Reforma educationala în Republica Moldova dureaza de 10 ani, metodologia ei vizînd doua planuri de referinta: politica educatiei si proiectarea pedagogica. Politica educatiei reprezinta orientarea, linia generala în domeniu determinata de Guvern, în baza careia a fost elaborat conceptul reformei de catre Ministerul Educatiei si Stiintei, comisia de specialitate din Parlament, concept care, a fost discutat “pe teren” cu participarea cadrelor didactice, parintilor si a altor reprezentanti ai societatii. În acest context, pornind de la necesitatea integrarii si sincronizarii sistemului de învatamînt din Moldova cu cel european, se implica în mod deosebit orientarile UNESCO privind democratizarea educatiei, modernizarea sa prin respectul identitatii culturale, deschiderea sa continua spre “valorile” care asigura progresul social, orientari care capata o semnificatie aparte si trebuie luate drept directii prioritare în procesul de reformare a învatamîntului din Moldova. Politica educationala cuprinde doua elemente majore: principiile si obiectivele sistemului educativ.