Principalele piețe bursiere ale lumii și indicii lor caracteristici

1. Definirea bursei

Termenul desemneaza o institutie cu putere de autoreglementare, specifica economiei de piata libera - bursa - ca forma organizata de schimb pentru marfuri si valori.

In esenta, notiunea este indica locului de intalnire a negustorilor si oamenilor de afaceri, in sensul unui spatiu de concentrare a cererii si ofertei. Acest continut rezulta din definitiile date in limbajul de specialitate.

Astfel „Legea romana asupra burselor" din 1929 - „Legea Madgearu" - se arata ca „bursele sunt institutii publice create in scopul de a reuni pe comercianti, industriasi, producatori, armatori si asiguratori in vederea negocierii valorilor publice si private, monedelor, devizelor, marfurilor, productelor, inchirierii vaselor si acoperirii riscurilor de tot felul" .

Prin urmare bursa este o piata, care se particularizeaza prin obiectul tranzactiilor si modul de organizare si functionare.

In domeniul dreptului se apreciaza ca bursele sunt institutii unde se negociaza (se vand si se cumpara) valori mobiliare sau marfuri, dupa o procedura anumita si numai de catre anumiti intermediari, sub supravegherea autoritatilor.

Formarea si afirmarea bursei exprima insasi definirea relatiilor de schimb, a pietei ca structura de baza a economiei de piata moderna. Odata cu consacrarea bursei, relatiile de schimb ajung la deplina extindere si maturizare, primind rolul central in reglarea mecanismului de piata.

2. Necesitatea pietelor bursiere

Bursele au aparut ca o necesitate stringenta, urmare a dezvoltarii relatiilor de schimb si implicit a economiei in asansamblu. Cateva considerentele care subliniaza necesitatea acestei institutii:

a) Reunirea in acelasi spatiu al schimburilor comerciale

Schimburi comerciale au existat din cele mai vechi timpuri, acestea fiind o conditie esentiala a dezvoltarii economice. Pe masura cresterii extensive si intensive a schimburilor comerciale era tot mai necesar ca acestea sa fie localizate in acelasi spatiu din motive lesne de inteles.

b) Asigurarea unui caracter public si reglementat pentru desfasurarea tranzactiilor

Pentru a nu se desfasura haotic si pentru a asigura transparenta si egalitate in tratamentul partilor implicate in tranzactii, s-a impus asigurarea unui cadru organizat si a unui sistem de reglementari. Institutia care asigura aceste conditii este bursa.

c) Consacrarea banilor de hartie si a titlurilor (hartiilor) de valoare

Este vorba de banii fara valoare intrinseca, dar indeplinind toate celelate functii banesti. De asemenea, folosirea pe o scara tot mai larga a hartiilor de valoare (fie ca era vorba de titluri ale datoriei publice, fie ca era vorba de hartii de valoare emise de societatile comerciale, mai ales de societatile pe actiuni - si intelegem prin acestea actiuni, obligatiuni) conduce la necesitatea aparitiei unei piete unde aceste puteau fi usor preschimbate in bani si, aceasta este bursa.

d) Dezvoltarea operatiunilor la termen

Perfectionarea si eficientizarea schimburilor comerciale a condus treptat la realizarea tranzactiilor in care prezenta marfurilor nu mai era necesara (ele puteau circula acum in afara pietei tranzactiei). Mai mult decat atat, apar tranzactiile cu bunuri viitoare si operatiunile la termen de tip futures si cele cu optiuni.

3. Caracteristicile pietelor bursiere

Natura specifica a bursei este data de o serie de caracteristici ce vor fi prezentate mai pe larg in cele ce urmeaza. a) Piata de marfuri: Bursele sunt locuri de concentrare a cererii si ofertei pentru marfuri, precum si pentru diferitele tipuri de hartii de valoare. Daca la inceputul lor, pietele bursiere erau organizate pentru tranzactionarea in egala masura a marfurilor si valorilor, ulterior s-a produs o separare intre cele doua categorii de burse. Bursele sunt centre ale vietii comerciale, piete unde se tranzactioneaza marfuri, titluri pe marfuri, active monetare si financiare, care au anumite caracteristici:

• sunt generice; se individualizeaza prin masurare, numarare sau cantarire

• sunt fungibile; pot fi inlocuite unele prin altele

• au caracter standardizabil; marfa poate fi impartita pe loturi omogene

• sunt depozitabile; permit executarea obligatiilor contractuale la o anumita perioada de la incheierea tranzactiei

• au un grad redus de prelucrare; mentinerea caracterului de produs de masa, nediferentiat, omogen.

b) Piata simbolica: Unul dintre principalele obiective ale organizarii schimburilor in cadrul bursei il reprezinta asigurarea operativitatii tranzactiilor comerciale si financiare, realizarea acestora pe o baza standardizata. Necesitatea extinderii si intensificarii schimburilor a generat o tendinta de dematerializare a marfurilor, de la bunuri determinate fizic trecandu-se la mostre si esantioane reprezentative. Pe masura consacrarii de uzante comerciale s-a trecut de la esantion la tipuri si denumiri uzuale, adica la calitati abstracte de marfa, pe baza carora se incheie tranzactii comerciale. Astfel bursa simplifica la maxim activitatea de tranzactionare si reduce negocierea la elementele sale esentiale: sensul operatiunii (vanzare sau cumparare), marfa, cantitatea, pretul si termenul de livrare.