Efectele fuziunii dintre Bursa de Valori București și Piața RASDAQ

Introducere

Evolutia pietei interne dintre cerere si oferta, în România din secolul XXI, cunoaste, în sfârsit, dupa mai bine de 100 de ani, o normalitate mult dorita si o adolescenta cel putin acceptabila.

Se poate spune ca orgoliile si interesul personal au fost partial lasate la o parte, si ca, cel putin în segmentul reglementarii si organizarii pietei de capital românesti, trendul este stabil cu tendinte usoare, dar ferme, de crestere.

Sigur ca înca exista multe neajunsuri si înca multe chestiuni de cizelat, mai ales pentru practicieni, dar, cel putin în teorie si legislatie jocurile sunt facute sau sunt în conformitate cu exigentele noii realitati geo-strategice  Uniunea Europeana..

Unul dintre cei mai importanti pasi în evolutia pozitiva a pietei de capital din România l-a constituit fuziunea a doua organisme de operare pe piata de capital  Bursa de Valori Bucuresti si piata secundara RASDAQ, eveniment consemnat la finele anului 2006. Cel mai usor de observat efect al acestei fuziuni a fost cresterea lichiditatii activelor tranzactionate. De la organizarea unei singure sedinte de tranzactionare pe saptamâna în anul 1995, cu un rulaj mediu zilnic de 200.000 de dolari si o capitalizare bursiera totala de 100 de milioane de dolari, astazi Bursa de Valori Bucuresti a ajuns la o capitalizare de peste 17 miliarde dolari si o valoare medie zilnica a tranzactiilor de peste 10 milioane de dolari.

În spatele acestei fuziuni au stat însa ani de documentare, informari si planificare strategica. Desi meritele s-au împartit sau înca se împart, ca si dividendele, la multi sau putini, depinde de ce parte a baricadei se priveste, principalul câstigator este investitorul, român sau strain si imaginea României în Europa si în lume.

Scurt istoric

În anul 1881, în România regalista, a fost adoptata Legea asupra burselor, mijlocitorilor de schimb si mijlocitorilor de marfuri, dupa model francez. Deschiderea bursei din Bucuresti, ca urmare a adoptarii acestei legi, a avut loc la 1 decembrie 1882, în Monitorul Oficial al României, din decembrie 1882, fiind publicate cotatiile bursiere ale primelor companii românesti tranzactionate.

De mentionat ca, la momentul anului 1939, se tranzactionau 56 de titluri din domeniul bancar, al transportului si al asigurarilor. Lovitura de gratie pentru acest sector economic extrem de dinamic a constituit-o procesul nationalizarii economiei din 1948, care a facut ca prin instaurarea proprietatii de stat, sa dispara produsele specifice: actiunile, obligatiunile corporatiste, titlurile de stat autohtone si externe (cu echivalent în lei  aur).

Dupa revolutia din 1989, evolutia economica a României, accentuata de programul de reforma ce i-a urmat si de necesitatea recladirii pietei de capital si a institutiilor acesteia, un grup de specialisti din diferite sectoare economice au avut sansa, uneori unica într-o viata de om, de a reconstrui aceasta piata, care îsi regaseste începutul în anul 1992. Procesul de reconstructie nu a fost usor, sub toate aspectele, începând cu cel legislativ  au fost necesari doi ani pâna la adoptarea Legii 5 /1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori  si a continuat cu cel de educare a publicului larg.

Data de 1 aprilie 1995, când Bursa de Valori Bucuresti se reînfiinta în baza unei decizii a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, ca institutie de interes public cu personalitate juridica ce îsi desfasoara activitatea pe principiul autofinantarii, va ramâne ca un moment de referinta pentru dezvoltarea pietei de capital din România.

Arhitectura noii piete bursiere avea la baza un sistem electronic modern, care acoperea functiile de tranzactionare, compensare- decontare si registru si era sustinut de un ansamblu coerent de regulamente si proceduri. Prima sedinta de tranzactionare a avut loc în data de 20 noiembrie 1995. În anul 1996 s-a dublat numarul de membri ai Asociatiei Bursei (62 membri); fenomenul fiind favorizat de finalizarea procesului de privatizare în masa a societatilor comerciale. Ca efect imediat, numarul sedintelor de tranzactionare s-a marit la doua sedinte pe saptamâna.

Anul 1997 fost marcat de lansarea în septembrie a primului indice, BET, care a functionat ca un veritabil barometru al activitatii pe piata bursiera. Luna aprilie a anului 1998 marcheaza lansarea celui de-al doilea indice al BVB, indicele BET-C care urmareste evolutia pretului tuturor valorilor mobiliare înscrise la cota BVB.

Implementarea noului sistem de tranzactionare al Bursei, HORIZON, este momentul crucial al anului 1999. Cooperarea Bursei de Valori Bucuresti cu alte organisme similare primeste valente noi prin încheierea acordurilor de cooperare cu Athens Stock Exchange, Tokyo Stock Exchange si London Stock Exchange, acestea asigurând încadrarea pietei românesti în tendintele de globalizare si cooperare regionala.

La Bursa de Valori Bucuresti, începutul anului 2005 a marcat si extinderea platformei electronice ARENA pentru operatiunile realizate cu actiuni. Sistemul ARENA a fost dezvoltat in-house de catre specialistii Bursei si a fost utilizat pâna atunci doar pentru realizarea negocierii tranzactiilor cu instrumente financiare cu venit fix. Noua platforma asigura suportul tehnic pentru derularea tuturor operatiunilor legate de negocierea si finalizarea unei tranzactii bursiere: tranzactionare, compensaredecontare si înregistrare.

În 2003, Bursa de Valori Bucuresti a devenit membru cu drepturi depline al Federatiei Euro-Asiatice a Burselor de Valori (FEAS) si a facut demersurile necesare pentru mentinerea statutului de membru corespondent la Federatia Europeana a Burselor de Valori (FESE) si la Federatia Internationala a Burselor de Valori (WFE). Pe linia colaborarii internationale cu institutii similare, în luna decembrie 2003, BVB a semnat cu Centrul din Salonik al Bursei de Valori din Atena un acord de cooperare pentru crearea unui segment de piata new market, destinat emitentilor-companii nou înfiintate dar cu potential de crestere.

De la organizarea unei singure sedinte de tranzactionare pe saptamâna în anul 1995, BVB a ajuns la o valoare medie zilnica a tranzactiilor de peste 10 milioane de dolari. Anul 2005 a reprezentat o noua recunoastere internationala a Bursei de Valori Bucuresti prin lansarea în comun cu Bursa din Viena a indicelui ROTX, construit în conformitate cu principiile Familiei de Indici pentru Europa Centrala (CECE).

Bursa de Valori Bucuresti a elaborat, în cursul anului 2003, un plan de fuziune cu Bursa Electronica RASDAQ care avea ca scop consolidarea si dinamizarea pietei de capital românesti, în perspectiva aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana.

RASDAQ a fost numele bursei electronice de valori mobiliare de la Bucuresti. Numele este o adaptare dupa cel al bursei similare din New York City, NASDAQ. Acronimul NASDAQ provine de la: National Association of Securities Dealers Automated Quotation (system), iar RASDAQ provine de la: Romanian Association of Securities Dealers Automated Quotation (system). RASDAQ si-a început activitatea pe 26 octombrie 1996, iar la 1 decembrie 2005 a fuzionat cu Bursa de Valori Bucuresti. Pe 12 iulie 2007, capitalizarea companiilor de pe RASDAQ a depasit 8.2 miliarde euro, ca urmare a deprecierii monedei europene si a cresteriilor accentuate din anii 2006-2007.