1. Notiuni introductive 2. Obligatiile functionarilor publici europeni 3. Bibliografie
1.Notiuni introductive Functionarul public este persoana care isi desfasoara activitatea in cadrul administratiei de stat, al administratiei publice, potrivit unui statut, unui regulament care ii prevede drepturile si obligatiile. Functionarul public comunitar presteaza activitatea in interesul comun al Uniunii Europene si isi desfasoara activitatea in cadrul serviciului public existent intr-o institutie sau autoritate administrativa aflata pe teritoriul comunitar. Functionarul public dobandeste statut prin actul de numire unilateral al autoritatii competente si se supune dreptului comunitar. Functionarul public este persoana cu o vocatie de cariera ce ocupa o functie public. Notiunea de statut a aparut la noi pentru prima data ca titulatura de act normativ in Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris (7 august 1858). Denumirea de statut provine de la cuvantul latin statutum, care deriva din verbul statuere (a statua, a decide, a ordona) si inseamna actul juridic prin care se impun anumite masuri, dispozitii, in virtutea dreptului de comanda al statului. Existenta unui Statut al functionarilor comunitari determina concluzia ca ei sunt supusi unei situatii legale si reglementare, in mod integral dreptului comunitar cuprins in Statut. Fiecare organism desemneaza autoritatea care exercita "puterea de numire" , aceasta fiind, de regula, presedintele fiecarei institutii care reprezinta, pentru institutia respectiva autoritatea investita cu putere de numire. Din momentul intrari in functia publica comunitara pana in momentul iesiri, functionarul public comunitar isi dezvolta o cariera, care reprezinta situatia juridica a acestuia din momentul investiri sale pana in momentul in care in baza unui fapt juridic sau a legi inceteaza aceasta calitate. Regimul functionarilor publici europeni a imprumutat unele din dimensiunile regimurilor nationale ale tarilor ce apartin Uniunii Europene in privinta functiilor publice, peste care s-au suprapus elemente deduse din faptul ca ele se realizeaza intr-un spatiu pe care doctrina il denumeste teritoriu european sau spatiu administrativ European. 2.Obligatiile functionarilor publici europeni Conform Statutului functionarilor Comunitatilor Europene respectiv Titlul II al acestuia Functionarul este obligat sa isi exercite atributiile si sa se comporte tinand seama numai de interesele Comunitatilor, fara a solicita si fara a accepta instructiuni din partea nici unui guvern, autoritati, organizatii sau persoane din afara institutiei sale. Functionarul indeplineste atributiile care ii sunt incredintate in mod obiectiv si impartial si cu respectarea datoriei sale de loialitate fata de Comunitati. Fara permisiunea autoritatii imputernicite sa faca numiri, functionarul nu poate accepta, din partea unui guvern sau a oricarei alte surse din afara institutiei de care apartine, titluri onorifice, decoratii, favoruri, cadouri ori remuneratii, indiferent de natura acestora, cu exceptia cazului in care acestea ii sunt acordate pentru servicii prestate fie inainte de numirea sa, fie in cursul unui concediu special pentru serviciu militar sau national si ca urmare a prestarii unor astfel de servicii. Functionarii publici europeni trebuie sa indeplineasca urmatoarele obligatii: 1. obligatia de independenta si neutralitate Articolele 11, 12, 13, 14 din Statul abordeaza in detaliu aceasta indatorire, care vizeaza nu doar persoana functionarului, ci si pe familia sa. Daca sotul sau sotia functionarului exercita o activitate cu scopul de a obtine profit, atunci functionarul este obligat sa aduca la cunostinta autoritatii investita cu puterea de numnire acest lucru. Situatia astfel declarata va fi analizata, iar daca se constata ca respectiva situatie este incompatibila cu cea a functionarului, atunci fie va renunta la activitatea analizata intr-un interval de timp precizat, fie va demisiona din functia publica ocupata, fie va fi demis, daca nu va apela de buna voia la una din solutiile anterioare. Functionarului european ii este interzis sa solicite sau sa accepte instructiuni de la orice alt guvern, organizatie sau institutie , alta decat cea pentru care lucreaza. Chiar si in ipoteza acordarii unor distinctii, favoruri sau recunoasteri onorifice a unor merite ale functionarului respectiv, acesta trebuie sa solicite permisiunea expresade a accepta aceste semne de bunavointa si de recunoastere a prorpiei valori din partea autoritatii investite cu putere de numire. Functionarului ii este interzis de a primi orice fel de faovuri sau daruri, ori remuneratii de orice natura prin care ar putea sa-I fie compromise interesele si independenta in exercitiul functiilor sale. Pastrarea independentei si autoritatii neatinse a functionarului presupune abtinerea acestuia de la orice activitate care ar putea sa-I compromita independenta si obligatia de a consulta autoritatea invenstita cu puterea de numire, cu privire la orice posibila situatie care ar putea afecta aceasta independenta. 2. obligatia de rezerva si discretie Reprezinta obligatia in baza careia functionarul trebuie sa se abtina de a divulga orice informatii despre care a luat cunostiinta in exercitarea atributiilor functiei sale. Obligatia de discretie trebuie inteleasaca o situatie particulara de ingradire a libertatii de exprimare, in cazurile in care functionarul ar putea sa desconspire detalii in legatura cu activitatea sa. Prin art. 17 din Statut, functionarului ii este interzis sa publice sau sa faca sa fie publicat orice text al carui obiect vizeaza activitatea sau interesele comunitare, exceptand situatia in care are autorizare expresa a autoritatii competente.
Statutul funtionarilor Uniunii Europene www.cse.uiac.ro
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
