Zimbru - Bison bonasus

Extras din referat Cum descarc?

Zimbrul este cel mai mare mamifer european disparut din libertate. Trasaturile puternice si compacte ofera imaginea unui animal masiv, dar in acelasi timp, fizionomia sa reflecta forta maiestuasa si infricosatoare a naturii originare, primitiva, salbatica. 
Zimbrul prezinta un dimorfism sexual accentuat. Taurii sunt vizibil mai mari decat vacile, cu o disproportionalitate clara intre partea anterioara si posterioara a corpului. La tauri indeosebi, procesele spinale ale vertebrelor toracice sunt bine acoperite cu muschi, rezultand cocoasa dezvoltata care dau masculilor aspectul impozant. Cocoasa vacilor este mult mai mica. Capul puternic este tinut ridicat de un ligamentum nuchae.
Trunchiul zimbrului este scurt si ingust, un caracter adaptativ care facicilieaza deplasaraea in habitatul de padure. Capul este mare si coborat, in timp ce profilul este usor convex. Urechile masculilor sunt relativ late si greu observabile prin blana animalului. 
Blana adultului este cafeniu maronie, pe partile laterale ale capului si partile joase ale picioarelor inchisa la culoare. Capul, gatul si partea anterioara a corpului sunt acoperite cu peri lungi, acestea formand asa numita barba, localizata de-a lungul partii inferioare a grumazului si partea superioara a pieptului. Partea de dinapoi a corpului este acoperita cu pilozitate scurta, cu exceptia cozii care prezinta pilozitate lunga. 
Culoarea de baza este maronie, dar exista o oarecare variabilitate individuala intre adulti (unii sunt cenusii sau maroniu inchis) (WROBLESKI, 1927). Noii nascuti sunt roscati maronii, iar dupa prima naparlire, la 3-4 luni dupa nastere raman cu o blana de culoare gri-maronie. Viteii nascuti tarziu (in toamna sau iarna timpuriu) au o culoare a blanii asemanatoare celor fatati primavara, dupa prima naparlire. 
Blana zimbrului cuprinde 3 tipuri de peri. Pilozitatea de protectie (stratul extern), pilozitatea tepoasa si stratul pufos (stratul interior). Stratul de protectie si cel tepos determina densitatea, lungimea si culoarea blanii in intregime. Perii ce formeaza aceste straturi sunt variati ca lungime pe diferite parti ale corpului. Numarul perilor teposi si mai ales a celor pufosi (lanosi) se modifica de la un sezon la altul, cu tendinta crescatoare in sezonul de iarna cand asigura termoizolatia necesara. Pilozitatea pufoasa nu prezinta zona medulara spre deosebire de cea de protectie si cea tepoasa (PILARSKI, 1962; SOKOLOV, 1979). Cei mai lungi peri se gasesc la nivelul cozii (atingand peste 50 cm) (WROBLEWSKI, 1927; PILARSKI, 1962).
Zimbrul incepe sa naparleasca la sfarsitul iernii si inceputul primaverii, cel mai adesea la inceputul lunii martie. La masculii adulti, procesul incepe din jurul capului si a gatului. In functie de starea fiziologica a animalului, naparlirea poate fi de scurta durata sau poate dura pana la un an. Pe masura ce naparlesc, zimbrii scapa de blana de iarna frecandu-se de arbori si trunchiuri. 
Pielea zimbrului este groasa si in acelasi timp flexibila. Portiunea cea mai groasa se gaseste in zona centrala a gatului (14 mm), de 9,4 mm la nivelul manubrium sterni si de 8 mm pe partile laterale ale gatului (PILARSKI, 1962). Pielea este subtire (1,8 mm) in aria paramediana a carpusului. Pielea zimbrului este elastica si foarte rezistenta la distrugere. Luptele intre zimbri lasa adesea portiuni de piele fara par, dar foarte rar pielea ajunge sa fie strapunsa. 
Ambele sexe au coarne, care proemina in apropierea marginii posterioare a capului. Mugurii coarnelor sunt prezenti la vitei imediat dupa nastere, si abia dupa 2 ani coarnele incep sa se curbeze spre interior. Curbura creste cu varsta, mai ales la femele. In timp ce la masculi coarnele suporta o usoara curbare spre interior, la femele curbura se realizeaza mai accentuat. Coarnele sunt negre la culoare. La exemplarele batrane, varful coanelor este adesea bont. Coarnele taurilor sunt mai indepartate, mai lungi si mai groase decat cele ale femelelor.
Ochii sunt relativ mici, maronii si localizati adanc in orbitele telescopice. Orbitele proeminente protejeaza ochii de a fi afectati de ramuri in deplasarile prin padure. Zimbrul nu are o vedere foarte buna, si este foarte probabil ca in padure sa-i scape din vedere un eventual observator, mai ales daca acesta este adecvat imbracat si sta nemiscat. 
In deplasarea sa prin padure, zimbrul lasa o urma caracteristica. Urmele lasate de picioarele din fata sunt mai mari decat cele posterioare. Urmele lasate de masculi sunt aparent mai mari decat cele lasate de femele. Ambele sexe si zimbrii la toate varstele elimina un miros de mosc care ramane in locurile unde au poposit cu mult dupa plecarea lor. Tinand seama de faptul ca pielea zimbrului este impregnata cu acest miros de mosc, se crede ca acesta este eliminat de glandele sebacee din piele, ale caror ducte se varsa in zona foliculului pilos. 
Strigatul zimbrului este un grohait. Sunetul este mai frecvent auzit in comunicarea vacilor cu viteii, in timp ce masculii sunt auziti mai ales in perioada de rut. Sunetele emise de tauri sunt mai joasa si mai ragusita decat a vacilor.


Fisiere in arhiva (1):

  • Zimbru - Bison bonasus.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare. Completeaza o adresă de email validă.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.



Hopa sus!