Veghea Somnul

Activitatea emisferelor cerebrale trece periodic prin doua stari functionale distincte: starea de veghe si starea de somn.

Veghea reprezinta starea functionala cerebrala caracterizata prin cresterea tonusului sistemului reticulat, activator ascendent, concomitenta cu orientarea constiintei spre o anumita activitate. Veghea incepe o data cu stabilirea contactului constient cu lumea inconjuratoare sau cu gandurile proprii si se termina cand acest contact inceteaza.

Alternativa starii de veghe este somnul.

Somnul reprezinta o stare de activitate cerebrala caracterizata prin intreruperea temporara a contactului constient cu interiorul si cu exteriorul nostru. Are caracter reversibil.

Trecerea de la veghe la somn si invers are loc cu usurinta, in cateva secunde. Ritmul somn-veghe coincide cu ciclul noapte-zi; de aceea se mai numeste ritm circadian sau victemeral. Bioritmul circadian s-a format in istoria filogenetica a speciilor. El are mecanisme endogene de producere, dar este puternic influentat de stimuli exogeni.

In functie de adaptarea la mediu, coincidenta somn-noapte, veghe-zi este inversata la unele specii (gandaci, unele pasari si mamifere). Un rol important in reglarea acestui bioritm il are diencefalul si formatia reticulara. Leziuni la nivelul hipotalamusului determina somn continuu (boala somnului). Durata somnului variaza in functie de varsta, fiind de 20 de ore la sugari, 10 ore la tineret si 7 ore la batrani.

In timpul somnului se produce de regula o diminuare a functiilor vegetative (respiratie, circulatie, digestie) si metabolice (scad energogeneza si consumul de oxigen). Frecventa miscarilor respiratorii si a debitului ventilator scade. Se produce bradicordie, scaderea debitului cardiac si a tensiunii arteriale. Secretiile si activitatea peristaltica digestiva se diminueaza si chiar inceteaza.

Functia aparatului urinar se reduce. In somn se produc si modificari somatice. Tonusul muscular se diminueaza, activitatea aparatului locomotor inceteaza.

Somnul pasiv poate fi indus prin crearea unor conditii speciale de ambianta (liniste, intuneric, stimuli monotoni), concomitent cu luarea unor atitudini care sa permita reducerea la maximum a aferentelor somestezice si vizuale (pozitie culcata, ochi inchisi). Somnul activ se datoreaza, asa cum a banuit Pavlov, unor procese de inhibitie generalizata la nivel cortical. Somnul poate fi indus artificial prin administrarea de somnifere, sau prin anestezie generala. Acest tip de somn nu este asa de usor reversibil ca cel fiziologic. Starea de somn nu este omogena. In timpul somnului se produc faze ciclice de activitate neuronala (somn paradoxal) caracterizate prin modificari electroencefalografice (unde rapide), miscari ale globilor oculari si aparitia viselor. Aceste faze alterneaza cu perioade de somn cu unde electrice lente, fara vise (somn obisnuit). Somnul este necesar pentru refacerea unor structuri nervoase care intretin starea de veghe. Privarea indelungata ...