Radacina

Extras din referat Cum descarc?

Radacina
Radacina este un organ vegetativ cu rol de fixare a plantei si absorbtie a apei cu sarurile minerale, pe cale apoplastica si simplastica. Rolul de absorbtie este influentat atat de factori interni (specia, varsta plantei, respiratia, transpiratia, fotosinteza si secretiile radiculare) si externi (umiditatea solului si concentratia solutiei acestuia, temperatura, pH, prezenta oxigenului, a bioxidului de carbon, interactiunea ionilor din solutia solului)(Burzo I., Chirila C., 1998). Acest organ nu are noduri si internoduri si nici muguri (decat cu totul exceptional). El provine din radacinile embrionului (radacina embrionara) sau se formeaza pe alte organe (radacina adventiva).
Tipuri morfologice de radacini:
- Radacini pivotante: au axul principal mult mai gros decat ramificatiile acestuia. De cele mai multe ori au aspect de tarus. Se intalnesc la tataneasa (Symphytum officinale), la morcovul salbatic (Daucus carota ssp.carota), etc.
radacina pivotanta
- Radacini fasciculate: radacini subtiri si numeroase. Se intalnesc la graminee, ca de exemplu la mohor (Setaria pumila), la iarba vantului (Apera spica-venti).
Dupa felul cum cresc radacinile se impart in: radacini de profunzime, ca la volbura (Convulvului arvensis), radacini trasante, putin adanci, ca la mohorul verde (Setaraia viridis), radacini cu crestere mixta, ca la palamida (Cirsium arvense).
radacina fasciculata
Radacinile buruienilor, chiar daca nu sunt prea adanci sau prea extinse pe orizontala, exploreaza un volum mare de sol, fapt ce le confera o mare putere de concurare a plantelor de cultura. Astfel, radacina de albastrita (Centaurea cyanus) nu depaseste adancimea de 60-70 cm, dar exploreaza circa 0,1 m3 de sol datorita ramificatiilor sale numeroase. De aceea, o imburuienare medie de 4-6 plante de albastrita /m2 determina impanzirea cu radacinile acestei buruieni a unui volum de circa 0,5 m3 de sol din fiecare m2 de suprafata cultivata. O alta buruiana, cornaciul (Xantium italicum), poate explora solul pe o raza de 1,5-2 m de la axul tulpinii si pe o adancime de 1-1,2 m.
In literatura de specialitate se apreciaza ca sistemul subpamantean al plantelor intrece, ca suprafata, pe cel aerian de 5-15 ori (Ciobanu I., 1971)
In afara de tipurile morfologice de mai sus, se mai intalnesc radacinile metamorfozate, dintre care se amintesc:
- radacini cu muguri din care se vor forma tulpini aeriene numite drajoni si care contribuie la extinderea tufelor respective. Astfel de radacini au Convulvulus arvensis, Cirsium arvense, Sonchus arvensis, Cardaria draba. Aceste radacini se gasesc, de regula, mult sub nivelul stratului arabil si au o dispunere etajata.
radacina cu muguri
- radacini cu nodozitati intalnite la leguminoase. Aceste nodozitati reprezinta formatiuni aflate pe ramificatiile radiculare formate prin proliferarea celulelor sub influenta unor bacterii fixatoare de azot, din genul Rhizobium, care traiesc in simbioza cu radacinile respective. Se gasesc la speciile de mazariche (Vicia striata, Vicia villosa), la lintea galbena (Lathyrus aphaca).


Fisiere in arhiva (1):

  • Radacina.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!