Protecția plantelor - Xanthomonas Vesicatoria

Bacteriile fitopatogene sunt microorganisme unicelulare, procariote care produc boli la plante, cunoscute sub numele de bacterioze. Se impart in bacterii adevarate sau eubacaterii si bacterii de tip particular (BTT), cum sunt micoplasmele (BTM) si richetiile (BTR).

Bacteriile produc boli la plante numite bacterioze. Ele sunt organisme unicelulare, in forma de bastonas, avand lungimea de 0,6-4,0 um (frecvent 1-2 um) si latimea de 0,3-1,4 um (frecvent 0,5-0,8 um). Dimensiunile bacteriilor din tesuturile plantei sunt mai mici decat ale celulelor cultivate pe medii nutritive. Intr-un milimetru de suspensie bacteriana, care contine un milliard de celule, suprafata totala a bacteriilor este de 20 cm patrati. Acest fapt explica de ce la bacterii fenomenele de suprafata au o importanta asa de mare.

Metodele de combatere a patogenilor bacterieni:

1 Ameliorarea plantelor-cu rezultate limitate datorita abilitatii bacteriilor de a se adapta.

2 Substante chimice - cu aplicare limitata datorita toxicitatii lor pentru om si mediu.

3 Ingineria genetica - a crescut genele plantelor pentru aparare naturala, prin:

a) clonarea si caracterizarea a numeroase gene pentru rezistenta (R) si

exprimarea acestora in plante care nu sunt gazda ;

b) transformarea plastidelor celulare pentru a exprima proteine si peptide

antimicrobiene ;

c) proteine bacteriofage antimicrobiene.

Bacteriile din genul Xanthomonas produc o serie de boli la plante cum sunt:

- bacterioza pustulara a soiei;

- arsura comuna a fasolei;

- striatia bacteriana a sorgului;

- patarea bacteriana a frunzelor de mac;

- patarea bacteriana a tomatelor;

- patarea bacteriana a ardeiului;

- ciuruirea bacteriana a frunzelor de prun;

- arsura bacteriana a nucului;

- putregaiul galben al bulbilor de zambile;

- putregaiul muscatei;

- patarea foliara a canepii;

- arsura bacteriana a lucernei si trifoiului.

Din acest gen de bacterie ce produce bolile de mai sus regasim: X.

albilineans, X. arboricola sp., X. axonopodis sp., X. bromi, X. campestris spp., X. cassavae, X. citri, X. codiaei, X. cucurbitae, X. cynarae, X. fragariae, X. gardneri, X. hortorum, X. hyacinthi, X. melonis, X. oryzae sp. , X. pisi, X. populi, X. sacchari, X. theicola, X. translucens sp., X. vasicola, X. vesicatoria.

Xanthomonas campestris - imagine la microscop

Dintre toate acestea, in referatul de fata ne vom referi numai la Xanthomonas vesicatoria.

IDENTITATE

Nume : Xanthomonas vesicatoria (ex Doidge) Vauterin et al.

Sinonim : Xanthomonas campestris pv. vesicatoria (Doidge) Dye

Pozitia taxonomica : Regnul - Procaryotae

Divizia - Gracilicutes

Gen - Xanthomonas

Familie - Xanthomonaceae

Ordin - Xanthomonadales

Clasa - Gammaproteobacteria

Nume comune : Bacterial spot, bacterial scab, black spot (Engleza)

Gale bacterienne (Franceza)

Bakterielle Schwarzfleckenkrankheit (Germana)

Mancha bacteriana (Spaniola)

Nota asupra taxonomiei si nomenclaturii:

Xanthomonas vesicatoria (Doidge) Dowson a fost mult timp folosita ca nume pentru patogenul "pata bacteriana" anterior introducerii in Lista Aprobata a Numelor de Bacterii (Skerman et al., 1980). Nu a fost introdus in lista si a fost aprobat cel numit X. campestris pv. Vesicatoria. Mai recent, dupa o revizuire asupra genului Xanthomonas, numele Xanthomonas vesicatoria (ex Doidge) Vauterin et al. (Vauterin et al., 1995) a fost adoptat official si introdus in lista.

. Comes I., Lazar Al., Dracea A., Bobes I., Hatman M.,1977, Fitopatologie, Ed.

Didactica si pedagogica Bucuresti

2. Hatman M., Bobes I., Lazar Al., Gheorghies C., Glodeanu C., Severin V.,

Tusa C., Popescu I., Vonica I., 1985, Fitopatologie, Ed. Didactica si

pedagogica Bucuresti

3. Popescu Gh., 1993, Fitopatologie, Ed. Tehnica Bucuresti

4. Severin Valerian, Constantinescu Florica, frariu Beatrice Loredana, 2001, Ed.

Ceres Bucuresti