Plantele ființe vii

Biologia a stat o buna perioada de timp sub dominatia unei prejudecati izvorata dintr-o intelegere gresita. Indusi in eroare de monopolul pe care anumite fiinte vii il detineau asupra posibilitatilor de miscare, savantii le-au acordat cu darnicie acestora numele de animale (anima = suflet), considerandu-le a fi singurele posesoare de organe de simt. In felul acesta, plantele erau privite ca vietuitoare inferioare, condamnate la o existenta vegetativa.

Nimic mai fals. Se poate afirma ca, dimpotriva, plantele - potrivit necesitatilor lor proprii - detin posibilitati de investigare a mediului si de actiune deplin corespunzatoare acestor necesitati. De exemplu, fasolea. Aceasta planta obisnuita, cataratoare, foloseste orice obiect inalt pentru a-si ridica frunzele verzi spre Soare. Catararea se realizeaza cu ajutorul carceilor, care sunt foarte rezistenti si efectueaza o miscare de rotatie complicata. Ei se rotesc pe tot parcursul cresterii, acoperind o suprafata circulara din ce in ce mai mare, cautand, de fapt, un suport pentru a se agata de el. In momentul in care ajung la o distanta de 2-3 cm de un obiect oarecare, miscarea de rotatie este abandonata si carceii se indreapta cu hotarare catre obiectul respectiv. Totul se desfasoara ca si cum fasolea ar vedea, dar este vorba despre alte simturi cu care sunt inzestrate plantele.

Lumea plantelor este de o complexitate mult mai mare decat se credea pana nu de mult. In ea se desfasoara chiar razboaie necrutatoare, purtate cu arme chimice sofisticate. Cercetari facute de catre savanti din lumea intreaga, iar la noi in tara de catre dr. Marioara Godeanu si colaboratorii, au aratat ca plantele detin o certa posibilitate de a stabili legaturi de tip informational cu mediul. Aceste legaturi pot fi pe orizontala - cu alte plante, sau pe verticala cu omul (in mod sigur) si probabil si cu animale. Legaturile de comunicare intre doua plante au fost demonstrate cu ajutorul termografiei, care a pus in evidenta un camp comun pentru doua sau mai multe plante situate in apropiere. Acest camp reproduce cu fidelitate schimbarile petrecute in starea plantelor. Astfel, in cazul agresarii uneia dintre plantele supuse testului, s-au observat emanatii ale celorlalte plante, indreptate catre victima, parca pentru a-i da ajutor.

Ne punem, firesc, intrebarea: sa existe oare si in lumea plantelor o sensibilitate la suferinta aproapelui, dublata de tendinta de a sari in ajutorul celui aflat in suferinta? Desi omul nu este in masura, inca, sa stie cum simt, sau cum gandesc plantele, reciproca nu este valabila; plantele au capacitatea de a cunoaste gandurile sau intentiile noastre si de a reactiona corespunzator, mai ales daca aceste ganduri sunt indreptate asupra lor. In cadrul unui experiment original efectuat de R. Backster (S. U. A. ), unei anumite persoane din echipa i s-a dat in sarcina sa agreseze o planta, prin amputarea unei frunze. Rand pe rand, membrii echipei s-au apropiat de planta, simuland ...