Pești

Pentru determinarea speciilor s-au luat in considerare, in special, caracterele externe cele mai usor vizibile.

Forma corpului, in general alungita, fusiforma, mai poate fi: compresiforma (turtita lateral), la pestii de fund: limba de mare (Solea nasuta), cambula (Pleuronectes flesus), calcan (Schophtalamus rhombus), sau depresiforma (turtita de sus in jos), la pisica de mare (Raja clavata). Pestii ce traiesc printre alge au aspect de ac, diverse forme curioase (calutii de mare). Oricare ar fi forma se pot delimita: capul, trunchiul, coada si inotatoarele (fig. 1). Capul portiunea de la varful botului pana la ultimul orificiu branhial (la Cyclostomi si Chondrichtyes) sau pana la unghiul posterior al opercului (la Osteichthyes); la cap distingem: gura, ochii, narile, obrazul, ceafa, gatul, operculul.

Gura poate fi terminala (fig. 2b), dorsala (fig. 2a) sau ventrala (subterminala) (fig. 2c), la care portiunea de deasupra buzei superioare (rostrum) proemineaza. Ciclostomii au gura rotunda. La Chondrichthyes si la unele specii de Osteichthyes, falca superioara poate fi egala, mai scurta sau mai lunga decat cea inferioara. Unele specii au la gura prelungiri tegumentare, numite mustati (fig. 2c). Dintii, mai mult sau mai putin dezvoltati, uneori lipsesc (Cyclostomi). La Chondrichtyes si Osteichthyes se disting, dupa pozitia lor, dinti maxilari, palatini, linguali si faringieni (pe al 5-lea arc branhial). Dintii faringieni, plasati pe 1, 2 sau 3 randuri, servesc la determinarea speciilor din familia Cyprinidae, cand caracterele externe sunt insuficiente. Formula dentara se noteaza: un singur rand 6-5, adica pe partea stanga 6, iar pe partea dreapta 5 dinti faringieni; doua randuri 3. 5-5. 3, adica pe partea stanga intr-un rand 3 si in altul 5 dinti, iar pe partea dreapta 5, si respectiv 3 dinti. Acesti dinti se pun in evidenta fie prin taierea capului (dupa opercul), destul de adanc, fara a fi detasat de trunchi, fie ca se ridica si se da la o parte operculul.

se mai folosesc uneori si ceilalti dinti, care pot fi mici, compacti (cu aspect de tepi sau perie), marunti si desi (dinti de catifea) sau cu aspect de canini, dezvoltati neregulat.

Operculul se foloseste in determinare, fie separat, fie cu celelate componente (preopercul, subopercul, interopercul, raze sau lame branhiostege (fig 3 si 4). Cyclostomii si Chondrichtyes fara opercul. Narile, in general perechi, la Osteichthyes dorsal pe bot (fig. 3), la Chondrichtyes lateral ventrale, iar la Cyclostomi numai un orificiu nazal intre ochi.

Gatul zona dintre punctul de insertie a razelor branhiostege si baza Pp (masurat pe fata ventrala). Trunchiul este folosit in determinare prin inotatoare, forma si structura radiilor sau a solzilor, prezenta, absenta sau forma liniei laterale, dimensiuni si alte caractere.

Inotatoarele, perechi sau neperechi, se folosesc dupa forma, pozitia, marimea, tipul si numarul radiilor. Inotatoarele neperechi sunt plasate pe planul de simetrie al corpului, pe linia ...