Nucleul,Cromozomii, Diviziunea Celulara

Extras din referat Cum descarc?

Gigi Durumare parte din informatia genetica ( ADN ) a celulei, de unde si rolul sau de coordonator al tuturor proceselor vitale, celulare.
De asemenea, declanseaza si regleaza toate procesele ce promoveaza si conduc la diviziunea celulara. Contributia sa la transmiterea caracterelor ereditare este fundamentala. O celula fara nucleu are o viata extrem de scurta si nu se mai poate divide.Un exemplu elocvent il constituie hematiile adulte, anucleate, care traiesc aproximativ 120 de zile si nu mai sunt capabile de a se divide.
Privit la microscop nucleul apare sub forma unui corpuscul mai refringent decat citosolul in care e inglobat, a carei forma variaza in functie de specie, tipul de celula, s.a. Marea majoritate a celulelor au un singur nucleu; exista insa si celule cu doi sau mai multi nuclei.Indiferent de numarul nucleilor exista intotdeauna un raport constant intre volumul nuclear si cel citoplasmatic, pe care il tine sub control. Dimnesiunile sunt adesea de ordinul micronilor(10-40 ?metri); cei mai mici nuclei sunt la fungi, iar cei mai mari (0.4-1 mm) in oosferele si zigotii unor gimnosperme (Cycas). Forma sferica este cea mai frecventa si caracteristica celulelor tinere embrionare si cu viata latenta.In celule cu activitate metabolica intensa, nucleul este, adesea, lobat, aspect ce asigura un contact mai amplu cu citosolul. 
Cercetarile de microscopie fotonica, corelate cu cele de microscopie electronica, au relevat ca, desi caracterele morfologice sunt destul de variabile, structura nucleilor de la diversele specii de plante, fungi si animale este relativ uniforma. Nucleul isi modifica in mod constant si drastic aspectul structural in timpul ciclului celular. Fiecare nucleu trece in cursul ciclului celular prin doua etape fundamentale: interfazica si de diviziune propriu-zisa. In aceste doua perioade ale existentei sale nucleul are o structura fizica si un comportament biochimic particular. Structura cea mai complexa o prezinta nucleul interfazic, in care microscopia electronica a relevat urmatoarele componente structural functionale: invelisul, carioplasma, cromonemata si nucleolul.
Invelisul. Nucleul interfazic si profazic este delimitat de un invelis constituit din doua citomembrane, separate printr-un spatiu ingust, dar conexate din loc in loc, formand aperturi mici, numiti pori nucleari. Prin pori se fac schimburi intense de substante intre carioplasma si citosol. Membrana externa este conexata ( continua ) cu membrana reticulului endoplasmatic, si este, ca si aceasta, de tip rugos ( are atasati ribozomi ). Invelisul nuclear separa in spatiul celular un compartiment nou, compartimentul nuclear sau genetic, intru-totul caracteristic celulelor eucariote.
In acest compartiment au loc fenomenele de replicare si transcriere a informatiei genetice. Aceste procese sunt astfel separate de cele de translatie, care au loc in compartimentul citosolic.
Invelisul nuclear separa in spatiul celular un compartiment nou, compartimentul nuclear sau genetic, intrutotul caracteristic celulelor eucariote.
In acest compartiment au loc fenomenele de replicare si transcriere a informatiei genetice. Aceste procese sunt astfel separate de cele de translatie, care au loc in compartimentul citosolic.
Invelisul nuclear reprezinta unul dintre cele mai importante caractere discriminatorii dintre procariote si eucariote.
Substanta fundamentala a nucleului se numeste nucleoplasma (carioplasma); are o consistenta fluida, fiind formata dintr-un amestec de solutii moleculare si coloidale de substante organice si minerale. Reprezinta mediul propice de existenta si exprimare a materialului genetic (a cromatinei / cromozomilor). In nucleoplasma sunt inglobate celelalte doua componente nucleare : cromonemata si nucleolul.
Cromonemata este componenta structural-functionala esentiala a nucleului, deoarece la nivelul ei este stocata, sub forma codificata, cea mai mare parte a informatiei genetice, celulare.
Asa cum rezulta din etimologia cuvantului (de la chroma = culoare, si lat. nema = filament) aceasta denumire a fost atribuita structurilor fibrilare, care se coloreaza intens cu anumiti reactivi specifici, formate din molecule de ADN si proteine bazice, numite histone. Moleculele de ADN interactioneaza specific cu proteinele histonice, formand impreuna fibre de cromatina. Ansamblul acestor fibre de cromatina din nucleul interfazic constituie cromonemata. Fiecare fibra de cromatina reprezinta un cromozom puternic despiralizat.
Cu alte cuvinte, cromonemata reprezinta substratul material al cromozomilor, sau forma sub care apar cromozomii interfazici.
Fibra de cromatina, ,,un sirag de margele"(!) 
Analizate la microscopul electronic, fibrele de cromatina apar sub forma unor margele cilindrice, infasurate de o ata (duplexul ADN). Ca urmare fibra elementara de cromatina este constituita dintr-o unitate structurala (,,margica") care se repeta. Aceste unitati repetitive au primit denumirea de nucleosomi.
Nucleosomul - are forma unui mic cilindru, constituit din proteine histonice, in jurul caruia se infasoara (ca intr-o bobina) un fragment din molecula de ADN. Asadar, nucleosomii sunt particule deoxiribonucleoproteice. Nucleosomii sunt ordonati uniseriat (unul dupa altul) si sunt legati intre ei printr-un alt segment al macromoleculei unice de ADN; acest segment internucleosomal (jurubita dintre doi nucleosomi) se numeste ADN de legatura ( ,,linker"). Molecula de ADN asigura, astfel, continuitatea structurala a fibrei de cromatina (a cromozomului).
Organizarea nucleosomala are o tripla semnificatie functionala si anume:
o Asigura protectia macromoleculelor de ADN; prin complexare cu proteinele histonice acestea nu mai sunt degradate de enzime;
o Induce impachetarea macromoleculelor de ADN;
o Regleaza (inhiba) expresia genelor ( histonele fiind considerate ca represori generalizati si nespecifici). Activitatea genelor este indusa de alte tipuri de proteine, ,,pasagere" in structura cromozomilor, numite nehistonice ( definite ca inductori specifici ai genelor).
In timpul ciclului celular, cromatina sufera metamorfozari drastice. Se structuralizeaza treptat in timpul diviziunii, ceea ce duce la individualizarea clara a cromozomilor. Prin aceasta compactizare cromozomii devin mai scurti si este facilitata astfel, distributia (repartitia) lor echilibrata in celulele fiice. Incepand cu anafaza, cromozomii se despiralizeaza, fenomen care se desavarseste in interfaza. Relaxarea (despiralizarea) cromozomilor este strict necesara pentru realizarea proceselor de replicare si transcriere a informatiei genetice, care au loc in interfaza.
Condensarea cromozomilor este initiata in profaza si atinge apogeul in metafaza; are la baza o serie de spiralizari si plieri succesive ale fibrei elementare de cromatina.
Nucleolul - Atat la microscopul electronic, cat si fotonic, in nucleoplasma se pot observa, in mod constant, una sau mai multe zone intunecate, granular-fibrilare; acestea sunt nucleolii formati din ADN, ARN, proteine si agregate ribonucleoproteice ( ARN + proteine), ce reprezinta particole ribozomale. Rezulta ca nucleolii au rol in biogeneza ribozomilor. Nu sunt delimitati printr-o membrana de carioplasma.
Cromozomii,
Unitati structural-functionale ale materialului genetic
Fiecare cromozom este format dintr-o singura molecula de ADN in constitutia careia intra mai multe gene lincate, prin care sunt controlate anumite caractere ale organismului.
Fac exceptie ribovirusurile si viroizii la care genomul este reprezentat de o macromolecula de ARN.
Cromozomii, indiferent de modul lor de organizare fizica si moleculara, sunt unitati genetice permanente, care isi conserva individualitatea, proprietatile structural-functionale si se transmit prin autoreplicare de-a lungul generatiilor celulare.
Exista doua tipuri fundamentale de cromozomi: procariot si eucariot, care reprezinta doua etape majore din evolutia sistemelor biologice pe Terra.
Cromozomul de tip procariot este caracteristic bacteriilor si algelor albastre verzi; are o organizare moleculara relativ simpla, fiind format dintr-o macromolecula de ADN dublu catenara, elicala, circular covalent inchisa, complexata cu o varietate de proteine, dar nu de tip histonic. Poseda insa un potential functional exceptional, in sensul ca se replica continuu, iar procesele de transcriere si traducere se desfasoara simultan.
Genomul viral este constituit dintr-o molecula de ADN sau ARN, unicatenara sau bicatenara, liniara sau circulara, inchisa intr-un invelis de proteine. Are o functionalitate cu totul particulara. La viroizi genomul este in exclusivitate de tip ARN.


Fisiere in arhiva (1):

  • Nucleul,Cromozomii, Diviziunea Celulara.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!