Nasul

Structura nasului si a sinusurilor. Pe peretii laterali ai foselor nazale se afla cate trei reliefuri rulate in forma de palnie, situate unul deasupra altuia, numite cornete (superior, mijlociu si inferior). Sinusurile sunt cavitati situate in grosimea oaselor fetei, pline cu aer si acoperite de o mucoasa identica cu cea care acopera fosele nazale. Ele se deschid in nas. Mentionam celulele etmoidale anterioare si posterioare, sinusurile sfenoidale, sinusul frontal si sinusurile maxilare. Tot in nas se deschide canalul prin care lacrimile trec din sacul lacrimal in nas.

Fosele nazale au rol in apararea de infectii a cailor respiratorii, in vorbire prin functia de cavitate de rezonanta si in declansarea unor reflexe. Organul mirosului este constituit din portiunea superioara a mucoasei, care este diferentiata ca organ receptor la excitantii chimici adusi de aer. Sinusurile au rol de cavitati de rezonanta in vorbire si rol in incalzirea si umidificarea aerului respirat.

Corpii straini in nas sunt de obicei unilaterali si mici, mai frecvernti la copii. Bolnavul prezinta o senzatie de infundare a nasului, secretie nazala galbena-purulenta, uneori amestecata cu sange. La examenul nasului se constata prezenta corpului strain care determina congestia si uneori ulcerarea mucoasei nazale, acoperita de secretii purulente. Tratamentul efectuat numai de medic consta in extragerea corpului strain cu pense si carlige speciale, dupa o anestezie a mucoaseri nazale. In caz de esec, corpii straini sunt impinsi inapoi si culesi in cosuletul unui apasator de limba impins pana in fundul gatului.

Epistaxisul sau hemoragia nazala este de obicei de cauza locala, prin traumatisme (scarpinat, lovit) la nivelul petei vasculare de pe septul nazal (regiune bogata in vase). Cel de cauza generala se intalnerste in bolile cardiovasculare (hipertensiune arteriala), emfizemul pulmonar, boli de ficat si rinichi, tumori ale gatului, intoxicatii, boli infecto-contagioase, boli de sange (leucemie). Tratamentul consta in masuri generale: linistirea bolnavului si a persoanelor emotive din jurul lui, deschiderea gulerului, slabirea centurii, asezarea bolnavului intr-o pozitie potrivita (ridicat cu barbia in piept, sau culcat pe partea care sangereaza in caz de tendinta la lesin). Masurile locale pentru oprirea hemoragiei sunt: compresiunea petei vasculare efectuata cu degetul prin intermediul aripii nasului ce se poate face chiar de catre bolnav. Este utila aplicarea unui tampon de vata imbibat in solutie de aspirina 10% (un comprimat de aspirina la o lingura de apa calduta) prin intermediul caruia se comprima pata vasculara, masura de obicei suficienta. In caz de esec, amanarea prezentarii la medic nu are nici o justificare.

Deviatia septului nazal este o afectiune in care peretele ce desparte cele doua fose nazale este deviat de la pozitia sa mediana prezentand, fie o creasta osoasa sau cartilaginoasa, fie o bombare anormala in una din fose, ducand la astuparea acesteia. Deformarea septului poate fi datorita unui traumatism sau unor vicii de dezvoltare a masivului facial, dar nu produce tulburari decat cand este accentuata. Tratamentul este chirurgical, cu rezultate foarte bune.