Microbiologia Industriala

Extras din referat Cum descarc?

Microbiologia industriala (tehnica) reprezinta un compartiment al biotehnologiei care are ca scop obtinerea pe cale industriala a diferitor produse necesare, cu participarea nemijlocita a diferitor microorganisme. 
Utilizarea microorganismelor in calitate de obiecte de studiu are urmatoarele avantaje:
- repartizarea variata a microorganismelor (bacteriile, actinomicetele (ciupercile radiare), levurile, mucegaiurile, virusurile pot fi intalnite in sol, apa, aer; la o adancime de 11 300 m si la o inaltime de 85 km; la o temperatura de la -70oC la +90 (110oC); in solutii ce contin 35% NaCl, ceea ce permite cultivarea microorganismelor in cele mai diverse conditii);
- dimensiunile microorganismelor (diametrul bacteriilor in mediu atinge 1-2 1/4  (1  1/4 =10-3mm), lungimea - 5-500  1/4 , iar masa unui gram este echivalenta cu masa a 100 miliarde de bacterii, ceea ce permite cultivarea microorganismelor in bioreactoare speciale in cantitati foarte mari);
- structura microorganismelor (dupa structura aparatului ereditar, microorganismele se caracterizeaza printr-o diversitate mare (organisme procariote - bacteriile, actinomicetele, algele albastre si eucariote - levurile, mucegaiurile, algele microscopice), ceea ce permite obtinerea rapida a noilor suse superproducente de microorganisme);
- viteza de multiplicare a microorganismelor (colibacilul (Escherichia coli) se divide la fiecare 15-20 min, levurile (Saccharomyces cerevisiae) - 1-1,5 ore, ceea ce permite obtinerea unei biomase considerabile intr-o perioada limitata de timp);
- diversitatea cailor metabolice (microorganismele pot fi autotrofe (utilizeaza pentru sinteza substantelor organice substante neorganice (CO2, H2S, NH3 etc.); pe contul energiei solare (fotoautotrofe) sau a energiei reactiilor chimice (chemoautotrofe)) si heterotrofe (utilizeaza substante organice gata sintetizate (saprofiti - resturi vegetale ori animale sau paraziti - traiesc pe contul altor organisme)). Datorita acestei proprietati a microorganismelor, in calitate de substrat nutritiv se utilizeaza o gama larga de substante (poliozide, petrol, resturi de la prelucrarea lemnului, amestecuri de gaze etc.).
Din peste 100 000 de specii de microorganisme de tip procariot si eucariot, cunoscute in prezent, omul utilizeaza pentru producerea substantelor utile doar cateva sute de specii.
In tabelul 1 sunt oglindite principalele grupe de microorganisme utilizate pentru obtinerea substantelor utile.
Pentru obtinerea microbiologica a produselor utile sunt folosite diferite culturi de microorganisme, diverse substraturi, variate medii nutritive (solide, lichide, semilichide) si metode de cultivare (culturi in suspensie, culturi de protoplasti, culturi in flux continuu etc.).
Schema de obtinere a produselor microbiologice este universala si contine urmatoarele etape:
1) alegerea producentului (cu o productivitate si rezistenta inalta);
2) alegerea mediului nutritiv (accesibilitatea, eficacitatea);
3) elaborarea regimului de cultivare (realizarea potentialului biosintetic al producentului in/pe substratul ales);
4) prelucrarea si obtinerea produsului (separarea, concentrarea, centrifugarea, leofilizarea, purificarea).
Biopreparatele microbiologice pot fi grupate in:
1) biopreparate ce au la baza microorganisme vii (bioinsecticidele, ingrasamintele bacteriene);
2) biopreparate ce au la baza biomasa inactivata a celulelor microbiene (proteina furajera);
3) biopreparate obtinute in baza produselor metabolice ale microorganismelor (vitamine, aminoacizi, enzime, antibiotice, poliozide etc.).

Tabelul 1
Obtinerea de produse utile din microorganisme

Grupa de microorganisme Specia Produse obtinute
Bacterii
a) arhibacterii
b) eubacterii Methylophilus methylotrophus
Acetobacter sp.
Lactobacillus bulgaricus
Propionibacterium sp.
Streptococcus sp. si Lactobacillus sp.
Pseudomonas denitrificans
Leuconostoc mesenteroides si Xanthomonas campestris
Clostridium acetobutyricum
Bacillus sp. si Citophaga sp.
Corynebacterium glutamicum
Srteptomyces sp.

Bacillus brevis
Bacillus thuringiensis

Escherichia coli

Azotobacter chroococcum si Rizobium sp. proteine monocelulare din metan sau metanol
otet
iaurt
cascaval
produse lactate

vitamina B12
polizaharide (dextrani, xantani)

acetona si butanol
enzime celulozolitice
aminoacizi (lizina, acidul glutamic)
antibiotice (streptomicina, tetracicline)
antibiotice (gramicidina C)
bioinsecticide (turinghina, dendrobacilina)
hormoni (insulina, somatostatina), interferon
ingrasaminte bacteriene
(azotobacterina, nitragina)

Drojdii Saccharomyces cerevisiae 
Sac. carlsbergensis
Candida utilis
Eremothecium ashbyii paine, vin, etanol
bere usoara
proteine monocelulare din petrol
vitamina B2
Mucegaiuri Aspergillus sp.
Trichoderma reesii
Aspergillus niger
Penicillium chrysogenum
Bauveria sp.
Penicillum roquefortii
Penicillum camambertii enzime (pectinaze, proteaza)
enzime (celulaza)
acizi organici (citric, gluconic)
antibiotice (penicilina)
bioinsecticide (boverina)
branza de tip Roquefort
branza de tip Camambert

Alge microscopice Spirulina sp.
Chlorella sp.
Scendesmus sp. proteine monocelulare, carotina, glicerina, pigmenti

Studiile recente accentueaza ca pentru alimentatia umana normala necesarul de proteine furajere este de circa 500 milioane tone anual. In prezent insa productia mondiala de proteine furajere de origine vegetala sau animala nu depaseste 75 milioane tone pe an. Din acest motiv, este necesara utilizarea noilor surse de proteina, semiconventionale (extracte de soia, concentrate de peste) si neconventionale (proteinele furnizate de bacterii, drojdii, mucegaiuri, alge).
Folosirea microorganismelor la producerea proteinei furajere ofera numeroase avantaje:
- au un continut ridicat de proteina (30-70%);
- accesibilitate inalta (circa 80%);
- au un continut ridicat de aminoacizi esentiali (o tona de proteina din drojdii contine 41-42 kg de lizina (o tona de ovaz - de 10 ori mai putin), 65-100 kg de acid glutamic (o tona de ovaz - de 2-5 ori mai putin));
- au un continut ridicat de vitamine (o tona de proteina din drojdii contine de 5-10 ori mai multa vitamina B3 (acidul pantotenic), de 2-6 ori mai multa - vitamina B4 (holina), de 20-40 ori mai multa - vitamina B2 (riboflavina) decat o tona de ovaz, mazare sau soia);


Fisiere in arhiva (1):

  • Microbiologia Industriala.doc

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!