Micotoxine - Aflatoxine

Extras din referat Cum descarc?

Exista si metaboliti ai microorganismelor cu efect toxic asupra organismului uman si animal.
Micotoxinele sunt metaboliti intermediari toxici produsi de o serie de fungi. Exista peste 350 micotoxine, dar numai cateva dintre ele se gasesc cu regularitate in materii prime vegetale si animale. Producerea de micotoxine de catre fungi este dependenta de sursele alimentare si de enzimele specifice fungilor si de alti factori de mediu. 
Efectele producerii de micotoxine sunt acute, simptomele unei imbolnaviri severe aparand foarte repede. Alte micotoxine pot determina efecte cronice sau cumulative, incluzand inducerea cancerului sau deficienta imuna. Informatiile despre producerea de micotoxine nu sunt suficiente, dar se poate identifica ca o problema deosebit de importanta in multe parti ale lumii, prin pierderile economice semnificative.
Fungii care produc micotoxine in produse se impart in doua grupe: cei care invadeaza inainte de recolta, numiti fungi de camp, si cei care apar dupa recoltat, numiti fungi de depozit.
Exista trei tipuri de fungi de camp:
- patogeni ca Fusarium graminearum.
- fungi care cresc pe plante batrane sau ,,stresate", ca Fusarium moniliforme si uneori Aspergillus flavus.
- fungi care, initial, colonizeaza planta inaintea recoltatului si predispun produsele la contaminare cu micotoxine dupa recoltat, ca Penicillium verrucosum si Aspergillus flavus. In toate aceste cazuri exista o asociere mai mult sau mai putin definita intre fungi si planta gazda.
Conditiile care contribuie la cresterea fungilor si producerea de micotoxine sunt:
- temperatura si umiditate ridicata in mediu;
- umiditate bob;
- caracteristici favorabile ale substratului;
- factori care scad imunitatea plantelor (atac de insecte, fertilizare insuficienta si seceta).
Exista o stransa legatura intre dezvoltarea mucegaiurilor si acumularea de micotoxine.
Aspergillus (132 specii) cuprinde numeroase specii cu importanta biotehnologica. Se caracterizeaza prin formarea de conidiofori drepti, neramificati care poarta capul conidial alcatuit dintr-un suport anatomic denumit vezicula pe care se dezvolta celule conidiogene - respectiv fialide, generatoare de lanturi lungi de fialospori. Conidiosporii au forma globuloasa, elipsoidala sau ovala si formeaza lanturi lungi care se pot interconecta prin intermediul unor punti plasmatice.
Aspergillus niger - formeaza colonii radiale de culoare brun-negru, prezinta doua randuri de fialide pe toata suprafata veziculei, capul conidial este sferic. Numeroase tulpini selectionate sunt folosite pentru obtinerea de enzime: amilaze, proteaze, glucozoxidaze, invertaze, enzime pectolitice sau pentru obtinerea acizilor organici: acid tartric, acid lactic, gluconic.
Aspergillus oryzae - formeaza colonii de culoare bej-oranj cu conidiofori drepti si cap conidial sferic cu un singur rand de fialide. Este numit pe drept cuvant ,,arsenalul enzimelor", deoarece se cunosc peste 200 de enzime elaborate de mucegai si obtinute in stare purificata.
Aspergillus flavus - formeaza colonii de culoare alb-galbui, la maturitate galben-verzui spre brun, cu revers colorat in galben-brun. Capul conidial este tipic radial, uneori columnar. Este raspandit in sol, pe produse vegetale si are capacitatea de a produce aflatoxine.
Penicillium (453 specii) se caracterizeaza prin formarea unui aparat reproducator ramificat, cu diferenteri morfologice in functie de specie. In cadrul genului, specii selectionate sunt folosite la obtinerea branzeturilor cu pasta albastra - P. roqueforti, a branzeturilor cu pasta moale - P. camemberti, la maturarea salamurilor crude uscate - P. nalgiovense. De asemenea, se folosesc anumite tulpini pentru obtinerea de antibiotice - P. notatum, P. chrysogenum. Numeroase specii sunt agenti de putrezire si pot produce micotoxine: P. expansum, P. islandicum, P. citrinum. 
Fusarium - include specii saprofite raspandite in sol si specii patogene parazite ale plantelor superioare. Dau putrezirea bruna a fructelor citrice, putrezirea umeda a smochinelor, mucegairea cerealelor (orz, grau) cu producerea de micotoxine - trichotecene: F. graminearum, F. moniliforme, F. tricinctum, F. nivali. 
Principalele micotoxine cu incidenta in alimente si alimentatie sunt prezentate in tabelul urmator.


Fisiere in arhiva (1):

  • Micotoxine - Aflatoxine.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare. Completeaza o adresă de email validă.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.



Hopa sus!