Marele Recif De Corali

Marele recif de corali, suficient de mare incat poate fi recunoscut si de pe luna, a fost construit de animale acvatice mici. Asemeni padurilor tropicale, ofera casa unei multitudini diversificate de vietati.

Contrar numelui, Marele Recif de Corali nu este o structura unitara, ci este alcatuit dintr-o adevarata retea de recife, ce se intind pe o distanta mai mare de 2000 de km, paralel cu malul nordic al Australiei, de la Insula Lady Elliot, aflata langa malul Queensland-ul de Sud, pana la Papua Noua Guinee.

Formarea Marelui recif de corali a inceput acum mai bine de 18 milioane de ani. In stadiul actual al cresterii, ce dureaza 8000 de ani, se formeaza noi straturi ce acopera structurile mai vechi.

Pe toata lungimea lui, reciful se afla la distante diferite fata de mal (intre 15 si 200 km.) si se intinde pe o suprafata de 230 000 de kilometrii patrati. Partea principala a recifului este formata din mai mult de 2100 de recife separate si inconjoara 540 de insule din apropierea malului.

Spre deosebire de partea centrala, in care recifele se gasesc relativ dispersate, in partea de Sud si de Nord acestea sunt mult mai apropiate. In partea de Nord, unde cresc si copacii mangrove, se formeaza si multe zone mlastinoase. Intre Marele recif si mal se gaseste laguna de recif, care numai in putine locui este mai adanca de 100 de metrii. Pe fundul acesteia se afla o campie de mal protejata de malul apropiat.

Marginea dinspre mare a recifului este abrupta pe mai multe mii de metrii, fiind astfel supusa furiei valurilor si furtunilor.

Cresterea coralilor aici este mai pronuntata, cu toate ca aici sunt cele mai mari pierderi de corali, pretul platit valurilor. Mare parte din coralii desprinsi se intorc totusi si formeaza noi stanci, astfel reciful se distruge si se cladeste incontinuu.

Formarea recifului de corali Recifele de corali sunt de fapt stanci vii. Sunt compusi din mii de polipi ancorati in scheletul de var protector, secretat de propriile ventuze.

Daca polipii se inmultesc, reciful creste de la an la an. Fiecare polip de coral se leaga de vecinul sau prin punti de tesuturi vii, contribuind astfel la intarirea materiei.

Alt formator important al recifului este muschiul rosu de var, ce are aspectul unui smoc roz de vata. Acesta produce piatra de var, care solidifica si mai mult reciful. Un alt tip de muschi, ce traieste pe creasta recifului, produce un fel de rumegus, acesta fixeaza si mai bine suprafetele de sedimentare.

Cu timpul, aceasta populatie duce la formarea unei structuri complexe, reciful de corali, care la nivelul scheletelor goale din piatra de var, este reprezentata de doar de un star subtire de coral viu.

Fiecare specie de coral are un model propriu de crestere, astfel incat formeaza structuri variate, de la damburi si suprafete plane pana la forme de evantai si forme asemanatoare coarnelor de cerbi.

Fauna recifului Majoritatea coralilor sunt albi, deoarece nu sunt altceva decat materialul ...