Evoluția omului

ntelegerea evolutiei noastre sta in descoperirea unui mare numar de fosile, oase si dinti, care au fost descoperite in diferite locuri prin Africa, Europa si Asia. Unelte de piatra, os si lemn, vetre de foc, asezari sau locuri funerare, au fost descoperite, de asemenea. Ca urmare a acestor descoperiri in archeologie si antropologie, s-a reusit formarea unei imagini despre evolutia umana timp de 4 5 milioane de ani.

Omul este situat in ordinul primantelor. In acest ordin, omul, impreuna cu stramosii nostri disparuti, si rudele noastre cele mai apropiate, maimutele africane, sunt considerati ambii in familia hominidelor, datorita asemanarilor genetice, cu toate ca tipuri de clasificare des intalnite, inca situeaza marile maimute intr-o familie separata, pongidele. Daca ne folosim de familia hominidelor ca o clasificare, atunci linia evolutiv uman separat din acest grup este plasat intr-o subfamilie, hominine.

Mersul pe doua picioare, este una dintre cele mai timpurii caracteristici evolutive ale homininelor.

Aceasta forma de locomotie, a dus la modificari ale scheletului, mai ales in partea de jos a coloanei vertebrale, pelvis si picioare. Datorita faptului ca aceste schimbari pot fi determinate studiind oasele fosile, pozitia bipeda este de multe ori vazut ca o trasatura definitorie a subfamiliei hominine.

Cele mai vechi fosile umane, arat diferente intre marimile corpului, care poate sa fie explicat prin dimorfismul sexual la stramosii nostri. Oasele sugereaza ca femelele aveau o inaltime de 0. 9 1. 2 m si 27 32 kg in greutate, in timp ce masculii, aveau mai mult de 1. 5 m inaltime si in jur de 68 kg. Motivele care au dus la aceste modificari de marime ale corpului, pot fi legate de modul de viata in comunitati. Acest dimorfism tinde sa dispara in ultimul milion de ani.

Fosilele provenite de la stramosii omului, se impart in doua genuri: australopitecus si homo, si provin de acum 5 milioane de ani.

Natura arborelui evolutiv al hominidelor dupa aceata data este nesigur. Acum 7 pana la 20 de milioane de ani, maimutele primitive erau raspandite in Africa si mai tarziu in Eurasia. Cu toate ca s-au gasit numeroase fosile, felul de viata al acestor creaturi, si lega tura lor cu maimutele actuale si cu oamenii este cauza unor dezbateri intre cercetatori. Una dintre aceste maimute fosile, cunoscut sub numele de Sivapithecus, apare sa imparta unele trasaturi cu marea maimuta asiatica, urangutanul, care poate fi urmasul direct. Niciuna dintre aceste fosile nu ofera evidente clare ca ar face parte dint-o linie evolutiva care sa duca la familia hominide.

Comparatii ale proteinelor sangvine si ADN ului maimutelor africane cu cele ale omului, indica faptul ca linia ce conduce la omul modern, nu se desparte din cea a cimpanzeului si gorilei, decat tarziu in evolutie. Bazandu-se pe aceste date, multi cercetatori, cred ca despartirea a avut loc acum 6 8 milioane de ani.

Este, deci, destul de posibil ca cele mai vechi fosile hominine ...