Epurarea Apelor Reziduale Cu Ajutorul Microorganismelor

Modelul natural de purificare a apelor reziduale descoperit in mlastinile populate cu macrofite, a fost testat in laborator, unde a fost imbunatatit si modificat astfel incat sa se poata folosi la tratarea apelor poluate instatiile de purificare. Biomasa era compusa din: Typha angustifolia, Typha latifolia, Scirpus lacustris, Phragmites australis, Iris pseudacorus si Elodeea Canadensis.

In primul stadiu, cu un debit de apa de 6l/h, procentajul noxelor eliminate din apa poluata a fost numai de 6-8%. In al doiela stadiu, debitul apei a fost redus, procentajul crescand la 25%NO2-NO3-, 50%NH4+ si PO43-. In al treilea stadiu, procentajul de reducere a fost mai mare de 60%NH4+., 70-85%NO2-, 80-85%CN-, 73-78% fenoli. In al patrulea stadiu, contactul permanent al biomasei cu apa timp de 132 de ore a dus la urmatoarele rezultate: disparitia NO2-, PO43-, CN- si fenolilor, dar si reducerea 97%NH3 si 85%NO3-. Fenomenul autoepurarii apelor poluate in balti naturale, populate cu macrofite, ne-a inspirat in crearea unei microstatii in trepte de vegetatie cu rol ecologic in ecosistemul acvatic. Prin aplicarea metodei in laborator, asupra apelor reziduale ale unei fabrici de hartie si cartoane, s-au obtinut date preliminare asupra ritmului si mecanismelor de absorbtie si metabolizare a noxelor, date publicate in anul 2002 si folosite acum pentru bioremedierea unor ape subterane, contaminate. In cazul de fata modelul natural a fost transpus intr-un modul cu trei baterii a cate trei trepte de epurare, populate cu cinci specii de macrofite, in succesiunea rezultata din prima simulare. Alegerea speciilor de macrofite: plecandu-se de la datele din experimentul anterior, privitor la puterea de absorbtie si metabolizare a unor noxe din ape s-au recoltat urmatoarele specii: Typha angustifolia+Typha latifolia: din marginea apelor lacului Batca Doamnei de la Sarata si de pe malul vestic, la varsarea paraului Doamna in lac. Phragmites australis din marginea apelor lacului Reconstructia si Batca Doamnei la varsarea paraului Doamna. Scirpus lacustris din marginea apelor lacului Batca Doamnei de la Sarata. Iris pseudacorus: mlastina din satul Bahna, comuna Dochia. Elodeea canadensis din apele lacului Vaduri Neamt. Cultivarea speciilor de macrofite.

Exemplarele speciilor au fost cultivate in cuve din plastic cu un volum de 50 l, in care s-a reconstituit un minim al conditiilor ecologice din ecosistemul de provenienta, respectiv compozitie / granulometrie substrat, compozitie sediment/ apa, conditii climatice prin amplasarea modulului in mediu. Dupa 5 saptamani de la cultivare, speciile rizomatoase (Typha, Scirpus, Phragmites si Iris) erau inradacinate in substrat, plantele de Elodeea instalate in recipienti iar modulul pregatit pentru pornirea experimentului. Alegerea apei de epurat: Prin analiza multianuala a apelor din freaticul Bistritei, s-a creat o baza de date asupra speciilor si concentratiilor noxelor infiltrate in panza, precum ...