Enterocolită acută, inflamație acută a intestinului subțire și gros

Boala este frecventa si se intalneste la orice varsta, putand sa aiba cauze infectioase, chimice, toxice sau fizice. Cel mai frecvent este de natura infectioasa; germenii care o provoaca sunt enterobacteriaceele (bacili coli patogeni, enterococi, Proteus, piocianici); stafilococii si streptococii sunt introdusi in intestin odata cu alimentele contaminate, care contin si toxinele microbiene. Enteocolitele acute cu caracter epidemic sunt provocate de diferite specii de Salmonella, Shigella si Escherichia si fac obiectul de studiu al bolilor contagioase. Cauzele toxico-chimice sunt de natura accidentala sau profesionala, dintre acestea mentionand : aresenul, fosforul, mercurul, uleiurile volatile, toxinele unor ciuperci, medicamentele (abuzul de laxative, salicilati, PAS, butazolidina, antibiotice). Uneori boala este urmarea actiunii unor factori fizici, ca alimentele excesiv de reci si bauturile fermentate. Enterocolitele acute semnalate dupa tratamente cu antibiotice sunt provocate de bacteriile rezistente din intestin sau din orofaringe, care se exacerbeaza dupa ce flora sensibila la antibiotice a fost distrusa.

Boala debuteaza brusc, la scurt timp dupa consumarea unor alimente alterate sau dupa ingerarea substantei toxice. Este mai frecventa in anotimpul calduros. In marea majoritate a cazurilor se asociaza si semnele unei gastroduodenite acute.

Primele simptome sunt : inapetenta, greata, cefalee, stare de neliniste. Curand bolnavul acuza dureri abdominale progresive, pana la colici, zgomote hidro-aerice, balonari, varsaturi alimentare si bilioase. Apoi apar diaree explozive, cu eliminari de gaze urat mirositoare. Scaunele. la inceput subtiri, devin lichide, murdare, brune sau galbui, in numar de 5-10-20 pe zi; ulterior capata un aspect mucos. Deseori exista si tenesme.

Febra si frisoanele insotesc de cele mai multe ori aceste manifestari. In cazurile mai grave se instaleaza fenomene de colaps periferic, cu adinamie, transpiratie, cianoza, racire a extremitatilor, puls mic, hipotensiune, hipotermie. Bolnavul este deshidratat, prezinta sete, oligurie, piele uscata, ameteli.

Boala evolueaza in functie de agentul patogen. In mod obijnuit, simtomele regreseaza in 2-3 zile. Boala se poate vindeca spontan sau, rareori, daca este neingrijita, se poate croniciza. Profilaxia se bazeaza pe respectarea igienei alimentare.

Tratamentul curativ este dietetic si medicamentos. Se institue pentru 24-28 ore un regim hidric : apa cu lingurita, ceai fara zahar, zeama de orez. Ulterior, dieta se imbogateste treptat : supa de zarzavat strecurata (cu orez, cu gris), orez fiert cu sare, branza de vaci proaspata sau cas, carne slaba fiarta si tocata (perisoare in aburi), carne slaba la gratar, pireuri de legume, mere rase pe razatoare de sticla. Se interzice pe o perioada mai lunga : laptele, fructele, conservele, zarzavaturile uscate, leguminoasele, mezelurile, condimentele, marmelada ...