Echinoderme

Crinoidele, stelele, aricii si castravetii de mare, sunt principalele reprezentante ale unui grup de nevertebrate numite Echinoderme, cuvant care inseamna cu pielea spinoasa. Spre deosebire de majoritatea animalelor care au o simetrie bilaterala, echinodermele au o simetrie radiala-corpul lor fiind format din 5 parti similare, dispuse regulat in jurul unui ax central, ca si spitele unei roti.

Toate echinodermele traiesc in mediul marin. Au un schelet intern, spre deosebire de artropode, al caror schelet este extern. Situat chiar sub piele, acest schelet este alcatuit din placi de calcar perforat, prin care ies sute de mici tentacule pline cu lichid. Aceste tentacule, prevazute cateodata cu ventuze la capat, servesc drept picioruse.

1. Clasa Asteroidea este formata din stelele-de-mare ce se misca liber.

Ele au forma unor stele latite, ale caror brate se intind treptat in discul corporal si se contopesc cu el. Deoarece organele interne (partea intestinala, glandele sexuale) ajung pana in brate in cazul sectionarii animalului, nu numai corpul are capacitatea de a regenera bratele dar chiar si un singur brat poate completa corpul intreg cu celelalte brate lipsa. Orificiul bucal se gaseste pe partea inferioara si anusul, daca exista, pe partea superioara. Stelele-de-mare traiesc ca rapitoare in contul diverselor animale mai mari de pe fundul marin, populat mai ales cu melci si scoici. Steaua-de-mare deschide scoica fixand pedunculii ambulacrari de valve pe care le intind pana cand, in cele din urma, scoica oboseste. Dupa aceasta steaua isi intoarce stomacul peste prada, digerand-o astfel inafara corpului. Curatirea corpului se face cu ajutorul unor clestisori (pedicelarii), care provin din transformarea unor spini de pe corp si se gasesc in numar mare in jurul gurii. Steaua-de-mare comuna este foarte frecventa in Marea Nordului si cei ce se plimba pe litoral pot gasi pe tarm exemplare aruncate la mal de valuri. Alte specii din Marea Nordului sunt Astropecten muelleri, o stea-de-mare acoperita pe partea dorsala cu stelute fine (paxile), precum si steaua solara (Solaster papposus) cu 11-13 brate. La speciile din genul Heliaster numarul bratelor poate ajunge la 40. In Mediterana nu este rara nici steaua purpurie precum si steaua cu brate foarte scurte, aproape pentagonala, Asterina gibbos. Aceasta stea este in mod consecutiv mascul si femela.

2. Clasa Ophiuroidea, ofiuridele, cuprinde stelele serpentiforme. Speciile actuale de ofiuride se caracterizeaza prin bratele lor subtiri si foarte mobile, bine delimitate de discul central. Toate organele sunt concentrate in mijlocul discului. Bratele sunt lipite de diverticule gastrice si placile calcaroase din derm se ingroasa constituind placi masive, mobile dispuse in lungul bratelor. Ofiuridile nu se deplaseaza cu ajutorul pedunculilor, ele se tarasc si chiar se catara cu indemanare folosindu-si bratele. Pedunculii ambulacrari sunt transformati in tentacule senzoriale: uneori poseda glande cu o secretie lipicioasa, servind atunci la ...