Drogurile

Drogul in sens farmacologic este o substanta utilizata sau nu in medicina, a carei folosire abuziva poate crea dependenta fizica si psihica sau tulburari grave ale activitatii mintale, ale perceptiei si ale comportamementului. In sensul dat de catre conventiile internationale, prin drog intelegem substantele supuse controlului prin Conventia Unica asupra stupefiantelor din 1961 si substantele psihotrope al caror control este prevazut de Conventia din 1971. Conventiile si protocoalele aplicabile drogurile au dat substantelor psihotrope un sens particular, diferentiindu-le de stupefiante.

In acest modul nu vom face referire la alcool, tutun si cofeina, societatea privindu-le ca fiind diferite de celelalte droguri. Acest curs se refera in special la folosirea drogurilor ilegale. Abuzul acestora poate duce la afectarea fizica si psihica, iar prin actiunile celor care le folosesc, afecteaza si comunitatea.

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) defineste abuzul de droguri ca fiind orice utilizare excesiva, continua ori sporadica, incompatibila sau in relatie cu practica medicala, a unui drog.

Consumul poate fi:

- exceptional, in scopul de a incerca odata sau de mai multe ori un drog, fara a continua insa;

- ocazional, sub forma intermitenta, fara a ajunge la dependenta;

- episodic, intr-o circumstanta determinata;

- sistematic, caracterizandu-se prin dependenta.

In toxicomanie, inclinatia de a consuma droguri conduce la o stare de subordonare, de cele mai multe ori tiranica, a unui individ fata de un drog, care ii conditioneaza comportamentul, existenta, relatiile familiale si sociale.

OMS defineste dependenta ca fiind starea fizica sau psihica ce rezulta din interactiunea unui organism cu o substanta, caracterizata prin modificari de comportament si alte reactii, insotite intotdeauna de nevoia de a lua substanta in mod continuu sau periodic, pentru a-i resimti efectele psihice si pentru a evita suferintele.

Toate drogurile adictive au doua lucruri in comun: ele produc initial un efect de placere ("high") urmat de un recul al unor efecte neplacute. Acest lucru se intampla ca efect al supresiei productiei normale al unor substante chimice in creier, care in mod normal produc efectul de "placere". Dupa suprimare, creierul intra intr-o stare de depresie. El necesita din punct de vedere fizic mai mult drog ca sa ajunga la normal si sa se simta bine din nou. Acest ciclu de placere/tensiune duce la o pierdere fizica a conrolului asupra utilizarii drogului.

Exista variate necesitatati ale corpului cum ar fi: foame, sete, sex, prietenie. Cand aceste nevoi sunt satisfacute, sau cand durerea dispare, un semnal este trimis la celulele creierului, care fabrica o substanta chimica drept semnal de recompensa Aceasta substanta chimica ajunge si stimuleaza centrul recompensarii ("zona placerii"), ducand la o senzatie de placere, de "high".

Majoritatea drogurilor care duc la dependenta sunt capabile sa produce efecte de "bine", mimand un mesager (o substanta) secretat in mod normal de creier - care in mod obisnuit produce o senzatie de "bine". Un exemplu sint narcoticele care mimeaza endorfinele (analgezic natural). Acest lucru scurtcircuiteaza mecanismele de supravietuire, pentru ca celulele centrului de recompensare din creier nu pot face diferenta intre un drog si o substanta naturala. Rezultatul este dependenta.

Prima asociere cu consumul unui drog adictiv este depozitata in memoria subconstientului. Subconstientul invata prin asociere imediata ca utilizarea unui drog adictiv duce imediat la placere. Subconstientul rememoreaza "high"-ul initial si te forteaza sa doresti aceasta stare. In mod obisnuit o persoana care utilizeaza droguri adictive, nu ajunge la o stare intensa de "high" daca este la prima doza. Consumatorul incepe sa utilizeze tot mai mult drog si se straduieste intens sa ajunga la starea de varf de placere. Starea de dependenta este insotita de toleranta.

Toleranta consta in disparitia treptata a efectelor unei substante ce este administrata repetat, pe o anumita perioada de timp, incat pentru a obtine acelasi efect se impune cresterea progresiva a dozei. Se caracterizeaza prin reversibilitate (dupa un timp de la intreruperea consumului se restabileste sensibilitatea initiala), specificitate (toleranta nu este o proprietate generala pentru toate substantele, ci numai pentru unele dintre acestea) si selectivitate (toleranta nu se instaleaza pentru toate efectele pe care le exercita o substanta asupra unui organism). De mentionat ca obisnuinta nu creaza insa o imunitate totala si nelimitata in timp la organismul care s-a obisnuit cu toxicul. Efectul pe termen relativ lung este instalarea unei intoxicatii cronice, cu consecinte grave asupra starii de sanatate.

Motive care duc la consumul de droguri :

- curiozitatea

Nu inseamna ca devenii dependent doar pentru ca ai incercat, dar nu continua - utilizarea sistematica duce la dependenta, iar in cazul drogurilor puternice, prima doza poate fi fatala (heroina, cocaina, LSD, Extasy, amfetamine, fenciclidina)

- teribilismul

Consumul de droguri poate fi vazut ca excitant si provocatori. Unii sunt tentati sa infrunte riscurile implicate, departe de a fi impiedicati de vorbe precum "pericol". Poti sa iesi in evidenta si in mod pozitiv, fara sa consumi droguri! Cauta alternative!